Sistemul Național de Gaze, aproape de alertă, în această dimineață. UPDATE Precizările Transgaz

Atât de multe gaze erau în Sistemul Național de Transport, în această dimineață, la ora 07.00, încât acesta a intrat în starea de pre-alertă, foarte aproape de alertă. Potrivit datelor interactive Trasnsgaz (operatorul SNT), 82 de milioane de metri cubi circulau prin SNT, de unde starea de prealertă începea de la 78 de milioane de metri cubi (zona portocalie din FOTO). În fapt, la 83 de milioane de metri cubi, începe starea de alertă, când cantitatea de gaze pune o presiune exagerată pe gazoducte, cu riscul aferent de accident. UPDATE Transgaz, operator tehnic al sistemului naţional de transport, a confirmat situația pentru Economedia, explicând faptul că, pe de o parte consumul de gaze este la un nivel foarte mic, iar importurile s-au dublat, în timp ce exporturile au rămas la același nivel. Explicațiile integrale, la finalul articolului.

La ora 12.00, cantitatea de gaze transportată scăzuse semnificativ, până la 80,5 milioane de metri cubi, SNT intrând în zona „normală” de funcționare. Reglarea sistemului ar putea fi pusă pe seama faptului că gazele în surplus au fost stocate în depozite. Astfel, 16 milioane de metri cubi sunt depozitate azi în subteran, cu mult mai mult decât media ultimelor săptămâni, când doar 10-11 milioane de metri cubi se stocau. Este posibil ca aceasta să fi fost soluția găsită de Dispecerul Național de Gaze, care este în subordinea Trasngaz, pentru a reduce presiunea din conducte.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cât despre motivele acestei cantități neobișnuit de mare de gaze din sistem, sunt mai mulți factori, care s-au suprapus: importul este mare, firmele care aduc gaze din Rusia, via Turcia și Bulgaria, au contracte în derulare cu Gazprom de tip „take or pay”, așa că au adus gaze conform notificărilor din trecut – 7 milioane de metri cubi, azi, spre exemplu. Media ultimelor săptămâni era cam de 5 milioane metri cubi. Însă cantitățile aduse nu și-au găsit cumpărător local, pentru că vremea este caldă și o bună parte din industrie este închisă, din cauza condițiilor de piață. În al doilea rând, și exportul către Ungaria este scăzut (în fapt doar un tranzit de gaze) – doar 2,4 milioane de metri cubi, de la 4-5 milioane, în săptămânile trecute. La o producție constantă de 24 – 24,7 milioane de metri cubi, avem azi un surplus de gaze de 5-6 milioane de metri cubi față de media ultimelor săptămâni. Or, tocmai aceasta este cantitatea care intră suplimentar în depozite, tocmai pentru a se face acest reglaj al sistemului.

România stochează acum de nevoie, pentru că gradul de umplere al depozitelor este unul mare – 86% din total, potrivit datelor AGSI, la 1 octombrie, România avea înmagazinate echivalentul a 18,2 TWh de gaze, adică 86% din capacitatea de stocare. Media Uniunii Europene este de 88%, dar, suplimentar față de alte țări europene, România are și producție curentă. În lipsa unei obligații, fie ea europeană sau a autorităților locale, furnizorii nu vor să stocheze mai multe gaze decâat au strict ei nevoie, pentru că acestea sunt mai scumpe decât cele din producția curentă sau chiar de import, pentru că poartă și componenta-tarif de înmagazinare. Prin urmare, stocarea mare de azi este doar de nevoie.

România stochează gaze în depozitele Romgaz și Depogaz (ENGIE), are producție curentă de la Romgaz, Petrom și Black Sea Oil&Gas (în Marea Neagră) și importă, încă, gaze rusești prin TurkStream.

Răspunsul Transgaz:

În perioada 01-02 octombrie 2022 (zile de weekend), consumul de gaze naturale a fost foarte mic, odată datorită faptului că au fost zile libere coroborat cu oprirea consumului de la centrala de la Brazi.

De asemenea, raportat la ultima zi din luna septembrie, volumele de gaze importate în zilele de 1 și 2 octombrie s-au dublat, în condițiile în care volumele exportate au rămas aproximativ la aceeași valoare.

În aceste condiții, utilizatorii de sistem au nominalizat întreg surplusul de gaze disponibile către depozitele de înmagazinare. Având în vedere că în perioada în care ne aflam, gradul de umplere al depozitelor este peste 86%, acestea nu au putut prelua întreaga cantitate nominalizată în depozitele de înmagazinare. Acest fapt a condus la creșterea Line-pack-ului SNT, care pentru o scurtă perioadă (aproximativ 10 ore), s-a situat în zona de prealertă. Cu toate acestea, nu au fost probleme de operare în SNT, siguranța SNT nefiind niciun moment afectată. Începând cu ora 11 a.m. a zilei de 03.10. 2022, SNT a revenit în starea normală de funcționare.

Așa cum s-a precizat în prima parte a răspunsului, volumele nominalizate spre înmagazinare au fost foarte mari (datorita consumului mic și surselor suplimentare), acestea depășind cele 16 mil mc/zi cât au putut fi înmagazinate.