Smart Village? Digitalizare în România rurală: doar 70 de proiecte “smart”, prinse în radiografia domeniului

Aproape 70 de proiecte “smart” din 59 de comune s-au contabilizat în Radiografia proiectelor Smart City din România, realizată de Vegacomp Consulting, o companie activă pe piața de soluții smart. În ediția din acest an, lansată în vară, autorii au introdus pentru prima dată și sectorul rural.

Harta “smart city” de România include 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate. La sat, extinderea soluțiilor de tehnologie în viața cetățenilor e încă la niveluri foarte reduse, dar domeniul are totuși  o vedetă: extinderea digitalizării la nivelul comunităţilor mici este condusă de Ciugud, o comună cu puțin peste 3000 de locuitori, aflată în apropiere de Alba Iulia, celebră prin proiecte de infrastructură, educație și atragerere de fonduri europene. Ciugudul are 8 proiecte “Smart Village”, din totalul de 69 de proiecte adunate în prezentul segment de radiografie, la prima ediţie, din 59 de comune. Pentru Ciugud, sursa de finanţare a proiectelor Smart Village a fost din fonduri europene, care a fost folosită și pentru cel mai răspândit proiect de WiFi realizat prin WiFi4EU, în 2.170 de localităţi din România. Să mai menționăm aici și că Ciugudul, promotorul național al conceptului „Smart Village”, este prima comunitate din România care vrea să își lanseze propria “monedă virtuală”: CIUGUban, după cum au anunțat autoritățile. Deocamdată, banul de Ciugud a fost folosit în educație: pentru a recompensa cetățenii, în special copiii, care colectează selectiv deșeurile și reciclează ambalajele din plastic, sticlă și aluminiu. Proiectul presupune montarea în comună a unor stații de preluare și reciclare a ambalajelor, unde cetățenii vor putea depune sticlele, PET-urile și dozele de aluminiu, iar în schimbul acestora vor primi monede virtuale, CIUGUbani, care vor putea fi folosite în comunitate.

Autorii radiografiei Smart City/ Smart Village subliniază că există doi vectori esențiali, care ar putea influența ritmul digitalizării și în mediul rural: educația și agricultura. “Dacă la nivel urban avem speranţe ca digitalizarea să avanseze rapid, având două categorii vulnerabile – pensionari și oameni aflaţi sub pragul sărăciei, la nivel rural lucrurile sunt mai complicate și termenul până la care digitalizarea ar fi la ea acasă este mult mai mare. Din proiectele derulate până acum și experienţa altora, este însă evident rolul esenţial al școlii. Prin școala digitală, atât pentru elevi cât și, ulterior, pentru părinţii și bunicii lor, efectele transformării digitale ale societăţii vor putea penetra mediul urban la fel ca prin mediul de business. Agricultura ţării noastre are un potenţial foarte mare și pieţele virtuale sunt în creștere, în timp ce Agricultura 2.0 se pregătește să ia avânt în următorii ani. Rămâne întrebarea și provocarea: poate fi digitalizată România rurală? Sau cât de mult va dura acest proces? Se așteaptă acţiuni concrete, în viitorul apropiat”, notează autorii în radiografie de smart city-uri.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Capitala vinului și digitalizarea administrației

Uniunea Europeană promovează activ ideea „satelor inteligente”, subliniază Asociația Română pentru Smart City. Adoptarea noilor tehnologii și, în special, utilizarea internetului, este văzută ca o parte vitală a strategiilor pentru a combate declinul rural. În februarie, asociația a și anunţat lansarea, alături de o serie de parteneri, a programului Kit Smart Village, dedicat comunităţilor rurale din România, un program dezvoltat în patru etape (Analiză, Proiectare, Implementare, Monitorizare şi optimizare), cu o durată totală de implementare de 90 de zile. Unul dintre primele exemple: celebrul centru de vinificație Jidvei. Primăria Comunei Jidvei din județul Alba a optat pentru digitalizarea aparatului administrativ public și s-a alăturat comunității Smart Village inițiate de Asociația Română pentru Smart City. Conform asociației, implementarea Kitului Smart Village a început cu verticala Smart Governance prin implementarea aplicației City Manager furnizată de TNT Computers. Astfel, din 2020 cei aproximativ 5300 de cetățeni din comuna Jidvei beneficiază de acces în timp real la informații de interes public, posibilitatea de a achita amenzile online și de a verifica statusul documentelor online.

Așa că, acum, pe site-ul primăriei Jidvei, alături de anunțul despre târgul din comună găsești opțiunile de plătit amenzi sau verificat documente:

Peste 800 de inițiative în orașe

Harta “smart city” de România include 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, arată Radiografia proiectelor Smart City din România, realizată de Vegacomp Consulting. Autorii raportului remarcă un interes crescut pe această piață, în condițiile în care analiza din 2020 aduna 594 de proiecte din 87 de oraşe, la nivelul lunii iunie. Analiza subliniază însă că, deși se menține interesul pentru soluții de mobilitate și administrație, “mediul și oamenii, priorități absolute într-o societate care își cunoaște valorile și își alocă din priorități și generațiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească”. Topul primelor orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate, are, în continuare același lider: Alba Iulia, dar cu un număr stagnant de proiecte, fără alte dezvoltări semnificative. Iașiul vine puternic din urmă, în urcare până pe poziția a treia. Clasamentul arată astfel: Alba Iulia (106), Cluj-Napoca (58), Iași (56), București (39), București – Sector 4 (35), Arad (29), Sibiu (27), Oradea și Timișoara (26), Brașov (18).