Foto: Pixabay.com
Valul de refugiați din Ucraina ar putea dubla numărul străinilor care locuiesc în România, în decurs de un an, însă țara nu este considerată încă o destinație pentru imigrație, potrivit unui sociolog de la Universitatea din Sibiu, care studiază problemele migrației, scrie MTI, citată de Rador.
Studiul lui Anatolie Cosciuc, care examinează efectele valului de refugiați din Ucraina asupra României, a fost publicat luni pe site-ul Contributors.ro care publică analize și scrieri publicistice.
Anatolie Cosciuc a constatat: România este considerată de trei decenii o țară a emigrației, de unde au plecat milioane de oameni, însă în ultimul deceniu numărul locuitorilor țării care nu s-au născut în România s-a triplat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În această perioadă, numărul cetățenilor străini care locuiesc în România s-a dublat (la 137 mii), din care 80 mii sunt din țări terțe (dinafara UE). Deși, potrivit poliției de frontieră, din 10 februarie au sosit 1 milion 683 de mii de cetățeni ucraineni în România – în mod direct sau dinspre Republica Moldova – majoritoarea lor covârşitoare au plecat mai departe, iar potrivit estimărilor autorului, la mijlocul lunii iulie aproximativ 84 de mii de refugiaţi ucraineni erau în România.
Potrivit prognozelor, numărul acestora ar putea ajunge la o sută de mii până la sfârșitul anului, ceea ce ar însemna o dublare a numărului de străini care locuiesc în România, față de datele de anul trecut. Potrivit lui Cosciuc, în ciuda acestui fapt, România încă nu este considerată o țară de destinație pentru imigrație – cel puțin deocamdată.
Anatolie Cosciuc a mai arătat că cinci milioane de oameni au fugit din Ucraina în cinci luni, în timp ce în cazul Siriei, de exemplu, au durat câțiva ani până când numărul persoanelor care fugeau de acolo a ajuns la cinci milioane. 60% dintre refugiații ucraineni au rămas în țările vecine, unde nu exista o infrastructură creată în prealabil pentru primirea unui aflux atât de mare de refugiați, în timp ce 70% din valul de migrație sirian s-a îndreptat către Germania, Austria sau Suedia.
În România, puțin peste jumătate dintre refugiații ucraineni (45.000 de persoane) au solicitat protecție temporară (statut de azil), ceea ce reprezintă una din cele mai scăzute rate din regiune. Potrivit autorului studiului, această situaţie poate fi explicată prin faptul că obiectivul pe termen lung în cazul al 48 la sută dintre ei este de a ajunge într-o țară în care au rude, prieteni sau unde îngrijirea refugiaților este mai favorabilă (17 la sută), și în principal rămân în România cei care care nu doresc se plece departe, deoarece speră că războiul se va încheia în curând şi se vor putea întoarce acasă.
Deși în România – spre deosebire de alte regiuni ale lumii – subiectul migrației nu a provocat până acum o dezbatere socială aprinsă, autorul sugerează că această situaţie se poate schimba până la următoarele alegeri. Anul trecut – conform unui sondaj din acea vreme – majoritatea românilor (55 la sută) încă respingeau primirea imigranților, dar acum peste 85 la sută dintre ei sprijină primirea refugiaților ucraineni, iar disponibilitatea de a primi refugiați sirieni a crescut la 55 la sută. În acest context, România este considerată una dintre cele mai deschise țări din regiune.
Studiul mai subliniază că primirea prietenoasă avută din partea autorităților române a făcut o impresie favorabilă asupra majorității refugiaților ucraineni și a fost o surpriză – un simbol al primirii prietenoase a ucrainenilor este şi arborarea steagului ucrainean pe multe instituţii româneşti.
Potrivit autorului, ar fi însă prematur să se tragă din aceasta concluzii de amploare cu privire la integrarea socială a noului val de refugiați, deoarece deocamdată nimeni nu are experienţa consecinţelor pe termen lung ale relaxării drepturilor refugiaților întroduse din cauza războiul din Ucraina, ba mai mult, în România două treimi dintre refugiați locuiesc în patru regiuni – București şi judeţele Constanța, Brașov și Galaţi – şi de aceea există riscul ca autoritățile locale din regiunile respective să fie depășite de asigurarea cazării, a asistenţei medicale și a educației refugiaţilor ucraineni.