Șomajul în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, de peste două ori mai mare decât media / Printre tinerii din Craiova, șomajul este de 5 ori mai mare decât în Brașov sau Cluj / Ce sfaturi au specialiștii pentru cei care caută primul loc de muncă

Grafic: Ratele șomajului în rândul tinerilor, 15-24 de ani, regiunile metropolitane cu cele mai mari diferențe față de media lor națională, % din forța de muncă 2021

În schimb, rata șomajului în rândul tinerilor a fost mai mică decât media națională în Bergamo (-18,4 pp în comparație cu media națională a Italiei). Alte rate scăzute în comparație cu mediile naționale respective au fost înregistrate în Bratislava (Slovacia; -18,0 pp), Brașov și Cluj-Napoca (România; ambele -13,7 pp) și Timișoara (România; -13,6 pp).

Alături de Italia, au existat variații regionale considerabile în ceea ce privește ratele șomajului în rândul tinerilor în România și Spania.

Rata șomajului în rândul tinerilor în Craiova a fost de 5,2 ori mai mare decât în Brașov; iar în Las Palmas, de 2,6 ori mai mare decât în Pamplona/Iruña, respectiv.

Șomajul în rândul tinerilor a fost în România, în 2021, pe regiuni metropolitane, după cum urmează: București – 15,7 %, Cluj-Napoca – 7,3 %, Timișoara – 7,4 %, Craiova – 38,1 %, Constanța – 24,0 %, Iași – 21,6 % , Galați – 23,8 %, Brașov – 7,3 %, Ploiești- 12,0 %. 

L-am întrebat pe Bogdan Badea, CEO eJobs România, de ce crede că sunt diferențe atât de mari între șomajul în rândul tinerilor și rata generală a șomajului?

O explicație ar fi, spune Bogdan Badea, faptul că în rândul tinerilor ar putea fi „o tendință mai pronunțată de a se și înregistra oficial, ca șomeri, în agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Pe măsură ce avansează în vârstă, preferă să caute imediat după ce rămân fără job altceva și, astfel, nu mai intră, oficial, în rândul șomerilor.

– Ce au făcut bine regiunile cu șomaj mic, ce au greșit regiuni precum Craiova?

– Nu cred că putem vorbi despre lucruri făcute bine vs greșeli. Este, pur și simplu, o reflexie fidelă a pieței din acele orașe și județe. Acolo unde avem un număr mai mic de sedii de companii, acolo unde business-ul local a rămas la un nivel scăzut și unde piața muncii este oarecum blocată, vom vedea și rate mai mari ale șomajului. În plus, spre deosebire de Capitală, Cluj – Napoca, Timișoara ori Brașov, în restul țării nu vedem un număr suficient de mare de business-uri din domenii care atrag cu preponderență tinerii aflați la început de carieră și aici mă refer la outsourcing, IT, servicii financiare ori marketing. Doar retailul, un alt mare angajator cu un număr impresionant de joburi entry level la nivelul întregii țări, vine să compenseze lipsa celorlalte industrii, însă nu poate acoperi toti candidații tineri din orașele respective.”

Trebuie să ținem, însă, cont de faptul că datele de la Eurostat sunt din 2021, iar de atunci lucrurile s-au mai schimbat pe piața muncii, și după cum spune Bogdan Badea, „în acest moment, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani sunt una dintre cele mai active categorii de candidați din platforma noastră. 2,4 milioane de aplicări au fost înregistrate la nivelul anului 2022 din partea acestui segment de vârstă, de 4 ori mai mult decât în 2019. Acest număr impresionant îi clasează pe locul 2 la intenția de angajare, după categoria de vârstă 25-35 ani, în condițiile în care în 2019 erau pe ultimul loc.”

Pentru cei care sunt în căutarea primului loc de muncă, i-am cerut și câteva sfaturi lui Bogdan Badea, CEO eJobs România:

„Primul sfat ar fi să nu amâne foarte mult momentul primei angajări. Piața este extrem de deschisă lor în acest moment, nu mai există motive pentru a se teme de faptul că lipsa experienței i-ar putea împiedica să-și găsească un job, iar angajatorii oferă în multe domenii nu doar salarii bune, ci și oportunități reale de creștere în carieră.

Un al doilea sfat ar fi legat de nivelul de maturitate cu care trebuie să privească ideea de carieră. De la felul în care se prezintă la interviu, până la negocierile finale și, apoi, acomodarea cu locul de muncă, tinerii trebuie să știe că, în ceea ce privește atitudinea și felul în care se raportează la job, angajatorii au de la ei aceleași așteptări ca de la un candidat cu multă experiență în spate.”