Spectrul inflației neliniștește Germania, unde amintirea hiperinflației din anii 20 este încă vie

“Inflația ne mănâncă economiile”, “iată cum se topesc pensiile”: recentul avans al prețurilor în Europa, într-un context de relansare post-pandemie, ține prima pagină a presei din Germania, unde stabilitatea monetară este un principiu sacru, scrie publicația boursorama.com.

Institutul de statistică Destatis urmează să publice indicele prețurilor în iunie iar estimările analiștilor de la Factset mizează pe 2,1%, după o accelerare de 2,5% în mai.

Această ușoară inflexiune ar urma însă să fie de scurtă durată: potrivit băncii centrale germane, inflația ar putea atinge aproape 4% până la finalul anului.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Atât în Europa cât și în Statele Unite, acest fenomen este legat de efecte conjuncturale, în special relansarea economică după șocul coronavirusului, o creștere a prețului energiei sau penuriile pe lanțurile de aprovizionare, bulversate de criza sanitară.

Dar fenomenul îngrijorează în special Germania, unde o monedă stabilă și puternică este sinonimă cu sănătatea economică.

Tabloidele țării, în frunte cu BILD, dar și ziarele economice au multiplicat în utlimele săptămâni articolele legate de inflație și de efectul acesteia asupra economiilor populației.

La începutul lui iunie, un raport al Deutsche Bank, cea mai mare bancă din țară, a dat semnalul de alarmă, într-o direcție contrară analizelor băncilor centrale, care califică fenomenul drept tranzitoriu.

Revenirea inflației este o “bombă cu efect întârziat” care s-ar putea instala “pe termen lung”, din cauza “creșterii datoriilor suverane”, “chiar în Germania, care beneficiază de o politică fiscală credibilă”, arată acest raport.

Potrivit băncii centrale a Germaniei, acest fenomen de creștere a prețurilor ar urma să se reducă în amploare până în 2022.

Dar “este posibil, în anumite circumstanțe, ca [inflația] să se trezească și să redevină o problemă”, a admis luni președintele Bundesbank, Jens Weidmann, într-o reuniune la Frankfurt.

Reacția viscerală a Germaniei în fața avansului prețurilor nu este o surpriză: amintirea hiperinflației din anii 20 este încă vie.

Ruinată și îndatorată de Primul Război Mondial, tânăra Republică de la Weimar a fost nevoită să recurgă masiv la tiparnița de bani, declanșând între 1921 și 1924 un fenomen de hiperinflație rar egalat în istorie și care a marcat profund conștiințele.

“După război, acest eveniment a fost interpretat ca un element esențial al ascensiunii la putere a nazismului, chiar dacă nu aceasta este realitatea istorică”, comentează Mark Spoerer, istoric la universitatea din Regensburg.

Iar acest subiect fierbinte ar putea deveni un element esențial al dezbaterii publice în preajma alegerilor parlamentare care vor desemna, în 26 septembrie, un succesor pentru cancelarul Angela Merkel, care părăsește puterea după o domnie de 16 ani.

În campanie se confruntă în principal conservatorii (CDU), conduși de un apropiat al cancelarului, Armin Laschet, și ecologiștii (Grünen) conduși de Annalena Baerbock.

Pericolul inflației ar putea fi benefic pentru conservatori, “deoarece Verzii vor avea dificultăți să explice că programul lor nu va alimenta acest fenomen”, apreciază Holger Schmieding, economist șef la banca germană Berenberg.

Verzii pledează la adaptarea regulilor de austeritate, pentru a putea investi în lupta împotriva schimbărilor climatice și în modernizarea economiei germane.

În schimb, CDU rămîne atașat la revenirea rigorii bugetare dinaintea pandemiei, pentru a controla inflația.

“Pacea socială în Europa necesită o revenire la disciplina fiscală”, a afirmat deja foarte respectatul fost ministru al Finanțelor Wolfgang Schäuble, în prezent președintele parlamentului, într-un editorial publicat în Financial Times.

În tabăra social-democraților, actualul ministru de Finanțe și cap de listă al SPD, Olaf Scholz, a afirmat la începutul lui iunie că “este vorba de un fenomen tranzitoriu”, în încercarea de a calma spiritele.

Berlinul a renunțat la regulile constituționale de rigoare bugetară și a investit masiv pentru a susține întreprinderile, în perioada crizei sanitare.

În doi ani, Germania a contractat noi datorii în valoare de 370 de miliarde de euro, dintre care 240 în 2021, iar gradul de îndatorare publică a crescut de la 59,7% la 75,5% din PIB.