Sursa foto: Pexels
2022 a marcat o revenire puternică pe piața muncii nu doar pentru marii angajatori, care au scos în piață un număr record de joburi, ci și pentru angajatorii mici și pentru business-urile nou deschise, arată datele platformei eJobs. După doi ani dificili pentru multe dintre aceste companii, primele 8 luni ale anului au reactivat acest sector și, odată cu el, și încrederea candidaților de a aplica pentru joburile din companiile cu cel mult 50 de angajați, spun reprezentanții platformei.
Astfel, din ianuarie și până în august, peste 100.000 de locuri de muncă au fost postate pe eJobs.ro de recrutorii din startup-uri, nivel similar cu cel din 2019, dar cu aproximativ 20% mai mult decât în 2020 și 2021.
Cele mai multe joburi au venit de la angajatorii din servicii, urmați de cei din retail, transport / logistică, import / export și turism. Iunie a fost luna cea mai prolifică pentru acest segment de companii, însă este de așteptat ca, din toamnă, să crească din nou numărul de oferte pentru candidați. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași au fost orașele cu cele mai multe start-up-uri sau companii mici care au căutat să-și mărească echipele.
„Practic, unul din trei joburi postate de la începutul anului și până acum au fost din sectorul angajatorilor mici, cu maximum 50 de angajați. Au fost peste 10.000 de companii care au făcut angajări. Vorbim fie de business-uri nou înființate, fie de business-uri care anul acesta și-au reluat activitatea la cote normale sau chiar au accelerat-o. Foarte interesant este faptul că, dacă în 2020 și 2021, pentru această categorie de angajatori aveam un procent mare de joburi remote, acum vedem o pondere marginală din totalul locurilor de muncă disponibile – aproximativ 8%”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs.
Odată cu creșterea numărului de joburi scoase în piață de startup-uri și angajatorii mici, a crescut și interesul candidaților față de aceștia, arată datele din piața muncii. În primele 8 luni ale anului au fost înregistrate aproape 2,5 milioane de aplicări, sub nivelul din 2021, însă cu 25% mai mult decât în 2019.
„A fost o perioadă când cea mai mare parte a capitalului de încredere a fost transferată către angajatorii foarte mari, către multinaționale, care erau direct asociate cu ideea de stabilitate, de solvabilitate, cu bugete mari. Faptul că pandemia a lovit în foarte multe business-uri mici și le-a forțat să sisteze activitatea i-a făcut pe candidați să fie, pentru o perioadă, mai circumspecți, însă acum par să fi depășit acea etapă. Din cele aproape 7 milioane de aplicări totale, din ianuarie și până acum, angajatorii mici au cumulat 2,5 milioane”, explică Roxana Drăghici. Tot la capitolul capital de încredere, de menționat este faptul că tendința candidaților este de a aplica mai degrabă la angajatorii mici din România decât din străinătate.
Cele mai căutate sunt locurile de muncă din retail, servicii, IT / telecom, publicitate / marketing / PR și call center. Retailul, serviciile și IT / telecom cumulează jumătate din numărul total de aplicări. Disproporția cea mai evidentă apare în cazul transporturilor – este al treilea domeniu din punctul de vedere al numărului de joburi scoase în piață, însă ultimul din punctul de vedere al aplicărilor atrase.
„Vedem diferențe din ce în ce mai difuze între angajatorii mari și cei mici. Sigur că volumul de angajări diferă, însă raportarea la tendințele pieței este aceeași – caută preponderent angajați full time, care să lucreze de la birou, iar plafoanele salariale oferite sunt similare. Este și motivul pentru care candidații nu mai au rețineri în a aplica și la joburile din companiile mici”, adaugă Roxana Drăghici.
În acest moment, peste 34.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe platformă.
Pericole pentru IMM-uri
Întreprinderile mici sunt mai expuse la crize, dar ele sunt foarte importante în economie, sublinia, într-un interviu pentru Economedia, Virgiliu Midrigan, profesor la New York University, care lucrează la o cercetare pe acest segment. “Firmele mici sunt mai afectate de crize. Problema e că, dacă ele nu investesc și nu se creează firme noi, vom avea stagnare economică, nu vom avea creștere la același nivel. Creșterea vine de la firmele mici, care vin cu idei noi. Dacă stagnăm puțin, atunci nu vom avea creștere economică în următorii ani”, subliniază Midrigan.
Creşterea dobânzilor, alături de inflaţie, reprezintă o nouă presiune care apare într-un moment în care majoritatea afacerilor mici şi mijlocii sunt fragile, deoarece nu şi-au revenit în urma pandemiei, avertiza recent Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Mediul de afaceri s-a arătat afectat și de noile schimbări fiscale aduse de Guvern privind supraimpozitarea contractelor part-time și de scăderea plafonului pentru microîntreprinderi, numeroase firme spunând, într-un sondaj, că vor recurge la concedieri ale angajaților cu normă parțială.
Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 25-28 iulie 2022 o consultare sub forma unui sondaj, la care au participat 1.179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor. La întrebarea privind măsura în care au fost afectați de schimbarea regimului fiscal al microîntreprinderilor prin reducerea plafonului de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, 35,8% din respondenți au indicat „în mare măsură”, 26,8% „în mică măsură”, în timp ce o pondere de 37,4% dintre cei chestionați au declarat că nu au fost afectați.
Referitor la măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajații part-time (plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore), 59,7% dintre respondenți au spus că vor recurge la concedieri, în timp ce 19,9% vor suporta plata contribuțiilor din veniturile firmei, iar alți 13,9% vor păstra angajații cu normă parțială, dar vor mări salariile la nivelul salariului minim.