Puterea de cumpărare a europenilor a crescut la 18.768 euro în 2024, însă suma pe care consumatorii o au de fapt disponibilă pentru cheltuieli şi economii variază foarte mult de la o ţară la alta şi depinde, de asemenea, de modul în care evoluează preţurile de consum, potrivit studiului NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024, citat de Agerpres. În România, puterea de cumpărare este de 9092 euro.
Astfel, oamenii din Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au un venit net mult mai mare decât în restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai scăzută în Kosovo, Belarus şi Ucraina.
“În acest an, europenii au la dispoziţie un total de aproximativ 12,9 trilioane de euro pentru a cheltui pe alimente, locuinţe, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum. Aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 18.768 euro, ceea ce reprezintă o creştere nominală de 3,9% faţă de valorile revizuite din anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt disponibilă pentru cheltuieli şi economii variază foarte mult de la o ţară la alta şi depinde, de asemenea, de modul în care evoluează preţurile de consum în 2024”, potrivit comunicatului NielsenIQ.
Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află din nou pe primul loc în clasamentul puterii de cumpărare cu o marjă clară. Locuitorii din Liechtenstein au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 70.180 de euro, de peste 3,7 ori mai mare decât media europeană. Elveţia şi Luxemburg urmează pe locurile doi şi trei. În timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor, de 52.566 de euro, este de 2,8 ori mai mare decât cea a europenilor medii, luxemburghezii au un venit net disponibil de 41.785 de euro pe cap de locuitor. Aceasta este de peste 2,2 ori mai mare decât media europeană.
Toate celelalte ţări din top 10 au, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor foarte mare, care este cu cel puţin 47% peste media europeană, susţine sursa citată.
“Marele câştigător este Marea Britanie, care a urcat trei locuri în acest an până pe locul şapte, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 28.086 de euro. Irlanda, pe de altă parte, a suferit pierderi majore: după ce statul insular şi-a îmbunătăţit constant poziţia în clasament, în 2024 a coborât şase locuri şi, astfel, a ieşit din top 10. Cu 26.880 de euro pe cap de locuitor, irlandezii se află pe locul 12, cu 43% peste media europeană. În acest an, Austria a urcat din nou un loc şi se află acum pe locul şase, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 29.266 de euro. Nouă în top 10 este Olanda, care se află pe locul zece, cu un venit mediu net disponibil de 27.558 de euro de persoană”, se precizează în comunicat.
În general, 16 dintre cele 42 de ţări analizate sunt peste media europeană. Pe de altă parte, 26 de ţări au o putere de cumpărare pe cap de locuitor sub medie – inclusiv Spania, care este uşor sub media europeană, de 18.013 euro pe cap de locuitor. Ca şi în anii precedenţi, Ucraina se află în spate, locuitorii din această ţară având la dispoziţie doar 2.878 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă puţin peste 15% din media europeană.
În România, puterea de cumpărare este de 9092 euro.
“La 3,9%, creşterea nominală a puterii de cumpărare în Europa este semnificativ mai moderată decât în cei doi ani precedenţi. În acelaşi timp, însă, rata inflaţiei este şi ea în scădere, ceea ce înseamnă că cel puţin creşterea preţurilor de consum ar trebui absorbită. Din fericire, tendinţa ţărilor cu putere de cumpărare mai slabă este de a înregistra o rată de creştere a puterii de cumpărare mai ridicată, ceea ce înseamnă că decalajul puterii de cumpărare în Europa continuă să se reducă, iar veniturile converg încet. Cu toate acestea, diferenţele dintre ţări şi în interiorul ţărilor rămân mari în 2024”, a precizat Markus Frank, expert în domeniul soluţiilor de geomarketing al NIQ-GfK, citat în comunicat.
Studiul “NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024” este disponibil pentru 42 de ţări europene la niveluri regionale detaliate, cum ar fi municipalităţile şi codurile poştale, împreună cu date despre locuitori şi gospodării, precum şi hărţi digitale.
Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii de stat primite. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare NIQ GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflaţie, precizează autorii.