Sursa foto: OMV Petrom
Sectorul spaţiilor logistice şi industriale va juca un rol esenţial în producţia de energie solară, în condiţiile în care, până în 2030, mai mult de jumătate din aceasta va fi generată de panourile fotovoltaice montate pe acoperişurile unităţilor logistice, potrivit unui studiu CBRE, companie de pe piaţa de servicii comerciale şi investiţii în real estate.
Sectorul spaţiilor logistice şi industriale va juca un rol esenţial în producţia de energie solară, în condiţiile în care, până în 2030, mai mult de jumătate din aceasta va fi generată de panourile fotovoltaice montate pe acoperişurile unităţilor logistice, potrivit unui studiu CBRE, companie de pe piaţa de servicii comerciale şi investiţii în real estate.
Potenţialul este cu atât mai ridicat în România, o ţară în care creşterile anuale sunt aşteptate să ajungă la două cifre în acest sector. În plan local există deja un stoc substanţial de spaţii logististice şi industriale moderne, care actualmente totalizează 6,9 milioane mp şi este în continuă extindere.
Studiul CBRE privind impactul sistemelor fotovoltaice asupra spaţiilor logistice arată că, în evaluarea acestora, sunt tot mai importante caracteristicile ce ţin de mediu. Mai mult, sursa de alimentare cu energie este printre primele cinci criterii de selecţie a clădirii pentru chiriaşii industriali.
Până la sfârşitul acestui deceniu, cei mai mulţi dintre ei vor trebui să adopte programe ESG mai extinse, după ce ţinta UE pentru 2030 privind energia regenerabilă a fost ridicată la un minimum de 42,5% ca procent din consumul final de energie.
Energia solară a câştigat, recent, teren şi în România şi îndeplineşte toate condiţiile pentru o dezvoltare şi mai accelerată, în contextul costurilor ridicate la energie. De asemenea, există o serie de acte normative care impun construcţia de clădiri cu performanţe energetice foarte ridicate, cu un consum aproape de zero.
”Există oportunitate pentru energia solară, ţinând cont că este singurul tip de energie care poate fi produsă la faţa locului, aşa cum cere legislaţia actuală. Aceşti factori externi favorabili, printre care reducerea TVA-ului şi dinamica mai largă a întregului context, conduc la o cerere tot mai mare de sisteme fotovoltaice (PV). Mai mult, panourile fotovoltaice au ajuns să fie incluse în negocierile de închiriere commercială. Chiriaşii acordă tot mai des prioritate acestor sisteme, ce au devenit o cerinţă cheie”, a declarat Daniel Cateliu, director Industrial & Logistics Services, CBRE România.
În România, dezvoltatorii au răspuns nevoilor companiilor chiriaşe. Drept urmare, noile proiecte de spaţii industriale şi logistice (I&L) includ acum, în ofertele standard, sisteme fotovoltaice. Între timp, şi la nivelul proiectelor mai vechi sunt explorate modalităţi de finanţare pentru instalarea unor astfel de sisteme.
Legislaţia actuală permite utilizarea sistemelor fotovoltaice pentru a acoperi consumul de energie electrică şi chiar pentru a furniza energia în exces către reţea, transformând utilizatorii în prosumatori. Surplusul de energie poate fi stocat şi utilizat în perioadele în care alimentarea directă nu este posibilă, datorită schemei de compensare pentru consumul de energie, în vigoare până în 2030. În esenţă, pe termen lung aceasta transformă reţeaua naţională de energie într-o baterie. Toate aceste aspecte indică faptul că este un moment oportun pentru instalarea şi utilizarea de sisteme fotovoltaice.
Potrivit unui raport al SolarPower Europe, la nivelul UE, anul trecut au fost instalate sisteme fotovoltaice cu o capacitate de 41,4 GW energie verde, cu 47% mai mult decât în 2021, ajungând la o capacitate totală de 208,9 GW. În timp ce Germania se află pe primul loc, cu o putere totală instalată de 68,5 GW la finalul anului trecut, România încă nu a intrat în top zece cu cei 1,8 GW ai săi.
Ţinta României de energie solară pentru 2030, privind capacitatea instalată pe cap de locuitor, este la o treime din media UE pentru aceeaşi perioadă de timp, respectiv 279 W faţă de 758 W. Asta în timp ce datele arată că potenţialul de creştere pentru piaţa locală este unul uriaş, de top 3 în UE.
”România are unul dintre cele mai mari potenţiale de energie solară din Europa. Ţinta naţională ar putea fi mult mai ridicată dacă am acorda mai multă atenţie sectorului spaţiilor logistice şi industriale, unde astfel de capacităţi pot fi instalate pe acoperişuri. Pe o piaţă în creştere, cu un stoc modern în T2 de 6,9 milioane mp, sectorul nostru oferă multiple soluţii logistice «verzi». Aşadar, pe lângă energia solară, infrastructura feroviară poate juca şi ea un rol major în asigurarea unui viitor sustenabil în România. Mai mult, terminalele intermodale, precum cele din Decea şi Aiud, sunt mai importante ca niciodată. În drumul spre neutralitatea emisiilor de CO2, eficienţa energetică este crucială, deoarece asigură o diminuare imediată a amprentei de carbon”, a declarat Victor Răchită, senior director, Head of Industrial & Logistics Services, CBRE România.
Panourile fotovoltaice instalate pe acoperiş pot fi, de asemenea, răspunsul la una dintre provocările pieţei locale – dificultăţile pe care le ridică legislaţia în calea proiectelor fotovoltaice pe terenurile agricole.
Fiind una dintre cele mai accesibile soluţii în obţinerea de energie verde pe segmentul I&L, datorită suprafeţelor generoase ale acoperişurilor, sistemele fotovoltaice vin cu beneficii de cost. Acestea pot reduce dependenţa de reţeaua naţională de electricitate cu până la 80%, compensând până la 95% din factura la electricitate a unei clădiri. Există, totodată, beneficii sociale, de mediu, de marketing şi nu numai, de exemplu obţinerea unei certificări de sustenabilitate (BREEAM, LEED etc.).
Sondajul Global ESG al CBRE arată că, la nivelul Europei continentale, dotările care reduc consumul de energie erau citate de 88% dintre proprietari şi investitori, respectiv de 86% dintre chiriaşi, ca având cel mai semnificativ impact asupra deciziilor imobiliare. Mai mult de 30% dintre ocupanţii unei clădiri ar renunţa cu totul la o negociere dacă o clădire nu ar avea aceste caracteristici.
Există, de asemenea, o mare disponibilitate în rândul proprietarilor, investitorilor şi chiriaşilor pentru costuri mai ridicate pentru clădirile care dispun deja de sisteme de energie regenerabilă şi astfel reduc impactul asupra mediului.
Atingerea ţintei de zero emisii nete nu este posibilă până când clădirile nu sunt alimentate în întregime cu energie regenerabilă. Având în vedere acest lucru, eficienţa energetică a clădirilor, prin sistemele fotovoltaice, trebuie să devină o prioritate pentru ca proprietarii şi chiriaşii să-şi poată îndeplini angajamentele de mediu.