Sursă Pixabay
Comisia Europeană a invitat statele membre vizate să prezinte o evaluare detaliată a impactului pe care creșterea importurilor din Ucraina o are asupra activităților agricole normale ale fermierilor, ținând seama, printre altele, de disponibilitățile de ofertă și de valoarea producției potențial afectată, spun surse din Comisia Europeană pentru România.
Ursula von der Leyen a declarat săptămâna trecută că UE analizează posibilitatea suplimentării ajutoarelor europene destinate „fermierilor din prima linie”, în urma unei „moţiuni” a României, recunoscând că cerealele ucrainene de pe piaţa europeană influenţează preţurile, după cum a scris Economedia aici. Reacția lui von der Leyen a venit la câteva ore după ce președintele Klaus Iohannis criticase, într-o conferință de presă la Bruxelles, modul în care Comisia Europeană a calculat despăgubirile pentru femieri, pe baza unor formule de calcul, fără niciun fel de negociere. „E regretabil că astfel de abordări ultra birocratice pun sub semnul întrebării buna credință a Comisiei Europene”, a afirmat Klaus Iohannis.
Comisia Europeană a propus alocarea a 29,5 milioane de euro pentru Polonia, 16,75 milioane de euro pentru Bulgaria și 10,05 milioane de euro pentru România – cea mai mică sumă. Fermierii români ceruseră public 200 de milioane de euro, fără să prezinte însă dovezi clare care să demonstreze paguba suferită.
Potrivit surselor, Comisia a analizat informațiile primite și a propus acordarea unui sprijin celor mai afectate state membre, din rezerva pentru agricultură: Polonia, Bulgaria și România. În ceea ce privește metodologia prin care au fost stabilite ajutoarele sau despăgubirile pentru România, sursele au transmis că cuantumurile propuse au fost calculate pe baza volumelor estimate de cereale și de semințe oleaginoase produse în majoritatea regiunilor afectate, iar Comisia a ținut seama apoi de pierderea valorii comerciale a cerealelor și a semințelor oleaginoase în urma scăderii accentuate a prețurilor pe plan local din cauza excedentului de ofertă la aceste produse.
Cum s-a evaluat acest sprijin și de ce s-a propus un ajutor atât de mic
Potrivit surselor, atunci când a analizat nevoia de sprijin din diferitele state membre care se învecinează cu Ucraina, Comisia a ținut cont de mai multe elemente, în special, de situația ofertei de pe piețele locale și de saturarea lanțurilor logistice. Astfel că, la evaluarea situației ofertei s-a luat în calcul nivelul recoltei interne și de schimburile comerciale nete.
De asemenea, Comisia a ținut cont și de impactul pe care cantitățile de cereale și de semințe oleaginoase aflate în tranzit îl au asupra lanțurilor de aprovizionare logistice și, în cele din urmă, asupra fermierilor.
Sursele spun că Comisia a propus cuantumuri mai prudente din cauza faptului că, în lunile care urmează, este posibil ca sprijinul UE să fie necesar în urma altor crize neprevăzute. În total, Comisia avea disponibil în fondul de rezervă 450 milioane euro, din care s-au repartizat 56,3 milioane euro pentru Polonia, Bulgaria și România.
Acestea transmite că sprijinul propus de Comisie corespunde unui procent de 50% din pierderile calculate pentru majoritatea fermierilor de cereale și de semințe oleaginoase afectați din cele trei state membre vizate.
Sursele spun că s-a propus un ajutor mic deoarece în 2022, în România, Ungaria și Slovacia, producția internă a fost mult mai mică decât media. Recolta de cereale din România a fost cu aproximativ o treime mai mică în 2022 decât media pe cinci ani (producția de porumb scăzând cu peste jumătate).
Sursele din CE spun că situația în Polonia a fost diferită față de Bulgaria și România deoarece recolta din 2022 a atins un nivel record. În special, producția de porumb a crescut cu 77% față de media pe cinci ani sau cu 16% de la an la an. În Bulgaria, producția de floarea-soarelui a crescut și ea cu aproape 6% față de media pe cinci ani.
Astfel că, Comisia a concluzionat că fermierii din Polonia și Bulgaria sunt cei mai afectați de o situație de supraofertă legată de creșterea importurilor din Ucraina de mărfuri selectate.
De asemenea, potrivit surselor, „Comisia a luat în considerare impactul tranzitului de cantități de cereale și semințe oleaginoase asupra lanțurilor logistice de aprovizionare și, în cele din urmă, asupra fermierilor. Acesta este motivul pentru care Comisia a considerat că și fermierii din România ar trebui să primească sprijin”.