Foto: Dreamstime
Guvernul României discută cu Comisia Europeană pentru a majora ținta de deficit bugetar pentru acest an la 7,9% din Produsul Intern Brut, cifră care va fi și noua estimare de deficit a Comisiei, în prognoza economică de toamnă privind România, afirmă surse consultate de Economedia. Comisia a cerut însă un plan pragmatic de reducere a acestui deficit și un acord nu a fost încă parafat, conform surselor Economedia. Oficial, Comisia a confirmat pentru Economedia că există dialog tehnic cu autoritățile române, dar a transmis că nu s-a agreat nimic. Informația privind majorarea țintei de deficit a fost transmisă inițial de profit.ro.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a transmis oficial pentru Economedia: „Continuăm să folosim cadrul bine stabilit al semestrului european pentru coordonarea politicilor economice în vederea supravegherii fiscale pentru toate statele membre. După cum ați subliniat pe bună dreptate, următorul pas în acest proces este ca statele membre, inclusiv România, să își pregătească și să își prezinte planurile fiscale pe termen mediu, stabilind obiectivele lor fiscale, precum și inițiativele prioritare de investiții și reforme. Pe parcursul acestei faze pregătitoare în curs, Comisia și autoritățile române sunt angajate într-un dialog tehnic strâns, cu obiectivul de a se asigura că planurile respectă toate cerințele. La fel ca pentru toate statele membre, în luna iunie a acestui an, Comisia a transmis României traiectoria de referință pentru traiectoria cheltuielilor nete. Aceasta oferă orientări României în elaborarea traiectoriei cheltuielilor nete care urmează să fie inclusă în planul său fiscal-structural pe termen mediu. Traiectoria de referință a fost calculată pe baza previziunilor de primăvară ale Comisiei pentru 2024, care au luat în considerare datele validate privind rezultatele fiscale pentru 2023 și previziunile Comisiei privind deficitul global în 2024. Fiecare stat membru își va face public planul național pe termen mediu în momentul prezentării acestuia Consiliului și Comisiei. Comisia va începe evaluarea planurilor imediat după prezentare și ar trebui să își publice evaluarea în termen de șase săptămâni de la primirea planurilor (acest termen poate fi prelungit, de regulă, cu încă două săptămâni)”.
Amintim că însuși ministrul de Finanțe Marcel Boloș a admis, în urmă cu două săptămâni, că există riscul că deficitul ar putea depăși 8% din PIB, așa cum avertizat deja Consiliul Fiscal, luni, în opinia asupra rectificării bugetare. Ministrul a precizat că există un risc din perspectiva veniturilor cuprinse în buget, pe componenta de digitalizare și de amnistie fiscală.
Chiar recent, în septembrie, Guvernul a adoptat o rectificare bugetară prin care a mai majorat o dată ținta de deficit de la 5% la 6,94% din PIB.
Consiliul Fiscal evaluează însă că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024.
„Având în vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeană privind planul bugetar structural al României, în contextul noului cadru de guvernanță economică din Uniunea Europeană, nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult și să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”, arată CF.
Amintim că Guvernul trebuie să prezinte, până la data de 15 octombrie, un plan fiscal structural al României pentru reducerea deficitului bugetar în perioada 2025-2031, respectiv într-un interval de șapte ani. Surse consultate de Economedia spuneau recent că România vrea să amâne până după alegeri depunerea planului fiscal.
Regulile de guvernanță economică arată că există un termen recomandat până la care statele membre pot depune planul fiscal astfel încât să își reducă deficitul pe o perioadă întinsă pe 7 ani. Însă dacă depășesc acest termen, Comisia va recomanda un plan de reducere a deficitului pe o perioadă de 4 ani. Este important de precizat că orice nou guvern poate modifica totuși acest plan. Dacă un nou guvern transmite un nou plan și evaluarea Comisiei este că acesta este solid și credibil, atunci Comisia poate recomanda ca perioada de reducere a deficitului să crească la 7 ani. Toate statele care sunt în procedură de deficit excesiv, cum este și România, trebuie să discute acest plan fiscal cu Comisia Europeană.
Însă România va organiza alegeri prezidențiale și parlamentare, la finalul acestui an, astfel: pe 24 noiembrie (primul tur al alegerilor prezidențiale), pe 1 decembrie (alegerile parlamentari), pe 8 decembrie 2024 (al doilea tur al alegerilor prezidențiale). În urma acestor alegeri, se va forma un nou Guvern.
Problema deficitului României
Deficitul bugetar al României, adică diferența între venituri și cheltuieli, a ajuns la 80,87 miliarde lei, respectiv 4,57% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele opt luni din an. În proiectul de buget Guvernul își propunea un deficit de 5% pentru întreg anul 2024.
Ministerul Finanțelor arată în Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru că România a înregistrat ”un derapaj major” de la ținta de deficit bugetar, potrivit documentului public. Ministerul condus de Marcel Boloș arată că în primele șase luni veniturile bugetare au fost mai mici decât programul asumat de guvern și cere reducerea cheltuielilor bugetare.