Sustenabilitatea în business nu mai poate fi ignorată. Conexiunile dintre sănătate, mediu și profiturile companiilor trebuie regândite (Op-ed)

Roxana Albu mart. 27, 2021 0 comentarii
Roxana Albu, Genesis arhiva personală

Îndeplinirea criteriilor de sustenabilitate nu mai e un moft, ci e clar că devine tot mai mult un format standard pentru modelele de afaceri și acțiunile companiilor. În centrul acestei transformări uriașe aflate la orizont se află un consumator tot mai conștient de impactul alegerilor sale asupra mediului și, implicit, asupra propriei vieți. Așadar, pentru companii nu mai e loc de întoarcere la „business as usual”.

Criza medicală fără precedent pentru generația noastră a făcut oamenii să fie mai atenți la problemele de mediu, tot mai strâns corelate cu cele de sănătate – fie că vorbim de sănătatea oamenilor sau a economiilor. Pandemia ne-a scuturat din impresia că suntem invulnerabili.

Consumatorii sunt din ce în ce mai atenți la felul în care acțiunile lor au un impact asupra mediului: de la felul în care se deplasează, la casele în care locuiesc, până la produsele pe care le cumpără. De pildă, un sondaj internațional desfășurat anul trecut în 21 de orașe mari europene pentru Alianța Europeană pentru Sănătate Publică a arătat că, după ce au respirat un aer mai curat în perioada de lockdown, cei mai mulți oameni nu mai vor să suporte poluarea aerului de dinainte de pandemie. Locuitorii marilor orașe vor să se ia măsuri de curățare a aerului, inclusiv mărirea spațiului pentru biciclete și plimbări, ori dezvoltarea transportului în comun. De altfel, cele mai mari orașe din lume, reunite în grupul C40, regândesc felul în care sunt organizate serviciile publice. Așa a apărut conceptul orașelor „de 15 minute”, ca toate serviciile de care au nevoie rezidenții să fie aproape de casă, la distanțe scurte de parcurs pe jos sau cu bicicleta.

Acesta este doar un exemplu. Un altul este calitatea clădirilor în care oamenii vor să locuiască sau să muncească. După ce au experimentat izolarea la domiciliu și transformarea locuințelor în birou, școală, sală de sport sau loc de joacă pentru copii, oamenii încep să regândească funcționalitatea spațiilor în care își petrec cea mai mare parte a timpului. În plus, încep să devină tot mai atenți la modul în care clădirea în care locuiesc sau clădirea de birouri unde lucrează le influențează starea de bine și sănătatea. Fie că vorbim despre ferestre mai mari, care să permită o lumină naturală mai bună, despre un iluminat mai sănătos, dar și o izolație care să permită un confort interior optim, acestea sunt aspecte care vor pune presiune pe proiectanți, arhitecți, constructori și furnizori de instalații.

Calitatea mediului interior și preocuparea pentru sănătate devine prioritară și pentru proprietarii și ocupanții clădirilor de birouri, iar felul în care sistemele din clădire ne protejează de răspândirea bacteriilor și virusurilor este regândit sau amplificat. Poate fi vorba despre sisteme performante de filtrare a aerului și a apei din clădire, afișarea digitală a unor parametri precum calitatea aerului și a apei atât din interior, cât și din exterior, sau echiparea cu sisteme de dezinfectare cu raze ultraviolete. Modificări de atitudine apar și în ceea ce privește spațiile de retail. Chiriașii și clienții vor ca ele să fie curate, inteligente, care să contribuie la starea de bine. Iar asta presupune implicit ca aceste clădiri să fie eficiente energetic și cu o amprentă redusă de carbon asupra mediului. E clar că experiențele de anul trecut induse de pandemie, dar și atenția publică tot mai mare la problemele pe care le vor genera schimbările climatice (inclusiv valuri de căldură ce se vor intensifica în zonele urbane) se vor reflecta asupra modului în care sunt concepute clădirile. Cum va avea loc această transformare? Lista de măsuri este deschisă.

Companiile trebuie să țină cont de toate aceste schimbări radicale dacă vor să reziste pe piață. Marii jucători din aproape toate domeniile au început deja să așeze criteriile de sustenabilitate în centrul deciziilor lor. Unii impun aceste criterii pe tot lanțul de aprovizionare concentrându-se pe fiabilitate, eficiență energetică și low-waste. De asemenea, brandurile companiilor, inclusiv reputația ca angajator, vor fi tot mai strâns legate de responsabilitatea față de mediul înconjurător implicit respectarea politicilor de protecție a mediului.

Presiunea e în creștere și ea vine nu doar de la cetățenii de rând, ci și de la voci publice puternice la nivel global. La începutul acestui an, Prințul Charles de Wales, moștenitorul tronului Marii Britanii, a lansat Terra Carta – un plan de acțiuni care oferă șansa unei relansări sănătoase a economiei, ce așază Natura, Oamenii și Planeta în inima sectorului privat. Pentru Comisia Europeană, în centrul tuturor politicilor care să sprijine redresarea economică post-pandemie se află principiul: Do no significant harm!

Așadar, nu mai e cale de întors. Criza medicală care ne-a zguduit viața din temelii a accelerat anumite aspirații și ne-a făcut să regândim conexiunile dintre sănătatea noastră, cea a mediului și profiturile companiilor. Populația globală dorește o lume mai durabilă și echitabilă, iar noua călătorie nu se poate face decât pe un singur drum: cel al sustenabilității.

Roxana Albu este General Manager / Facility Management, Genesis Property. Este absolventă a Facultății de Relații Economice Internaționale, cu o experiență de 14 ani în sectorul imobiliar și al serviciilor integrate de property & facility management. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției.

Foto: Roxana Albu / arhiva personală

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *