Tablou economic de la BNR: Revenirea din criza generată de pandemie este semnificativ mai rapidă decât s-a anticipat atât pe plan extern, cât și pe plan intern. Care sunt riscurile și oportunitățile pentru România?

grafic Economedia

 

O revenire economică viguroasă are loc în Europa, în economiile dezvoltate, în multe regiuni ale globului, iar în economia românească revenirea, în privința dinamicii PIB, a depășit o serie de prognoze, se arată în Raportul de analiză a convergenței “România – Zona Euro MONITOR” nr. 7/2021, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României și coordonat de Daniel Dăianu. E necesar ca datoria publică să se stabilizeze, iar execuția bugetară să fie cât mai aproape de cea programată, subliniază specialistul. România trebuie să accelereze procesul de vaccinare, cu care suntem încă foarte în urma statelor UE, și să profite de oportunitățile de finanțare verde din Europa.

O revenire economică viguroasă are loc în Europa, în economiile dezvoltate, în multe regiuni ale globului. În economia românească, revenirea, în privința dinamicii PIB, trece dincolo de numeroase prognoze. Fondul Monetar Internațional (FMI) (2021) vorbește, în cea mai recentă estimare, de 7% creștere a Produsului Intern Brut (PIB), iar estimarea Băncii Mondiale se apropie de această prognoză. “Date mai recente disponibile sugerează o creștere chiar mai înaltă. Se pare că am subestimat reziliența economiei autohtone în perioada foarte critică din anul 2020, diversitatea ei sectorială binefăcătoare. Pe de altă parte, pandemia și efectele ei în economie și societate lasă urme adânci, iar revenirea PIB la nivelul pre-pandemie nu echivalează cu dispariția rănilor economice și sociale”, notează Dăianu.

O recoltă agricolă bună în acest an ajută redresarea economică internă. Se poate constata o închidere a deviației PIB (output gap) în prima parte a acestui an, arată economistul. Tabloul economic este, însă, întregit de câteva aspecte: creșterea probabilă semnificativă a deficitului de cont curent (la peste 6% din PIB în acest an) și presiuni inflaționiste rezultate din rebound-ul puternic, rigidități generate de perturbații în lanțurile de aprovizionare, creșterea prețurilor la produse de bază și liberalizarea tarifelor la energie, în România. Dăianu subliniază  că un context economic european în puternică ameliorare și un rebound economic solid în UE ajută și economia locală.

“Dinamica activității economice nu este sustenabilă la o cotă foarte înaltă (creștere reală a PIB de peste 7 la sută) în anii următori având în vedere deficitele externe, chiar dacă absorbția fondurilor europene va fi intensă – inclusiv prin Planul Național de Redresare și Rezilientă (PNRR)”, spune Dăianu.
Perspectiva economică pe termen mediu obligă la atenție specială pentru necesara consolidare bugetară. “Această consolidare, ce reclamă aducerea deficitului bugetar (cash și SEC/ESA) la în jur de 3 la sută din PIB în 2024, nu va fi un proces ușor având în vedere dimensiunea deficitului structural ce era de peste 5 la sută din PIB la finele lui 2019 – cel mai mare în Uniunea Europeană (UE), așa cum era și deficitul primar al bugetului public. Este important ca, în acest an, execuția bugetară să fie cât mai aproape de cea programată, adică un deficit cash în jur de 7 la sută și unul ESA de cca. 8 la sută din PIB. Dacă se vor înregistra câștiguri adiționale pe partea de venituri fiscale/bugetare, acestea trebuie să fie folosite pentru consolidare (desigur, în afară de resurse dedicate luptei contra pandemiei)”.

Datoria publică a atins deja pragul de cca. 50% din PIB. “Este esențial ca, în anii ce vin, această datorie, chiar dacă va mai crește, să se stabilizeze (finanțele publice să fie sustenabile), iar acest deziderat depinde esențialmente de consolidarea bugetară – care, la rândul ei, depinde de un pas ferm de ajustare medie anuală a deficitului bugetar de 1,5 la sută din PIB (o reducere cumulată a deficitului de cca. 6 la sută din PIB) în intervalul 2021-2024. Este de menționat că România este sub incidenta Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), chiar dacă regulile vor fi reactivate numai din 2023.

Referitor la pandemie, știrea bună este că vaccinurile acționează cu eficacitate oriunde sunt aplicate pe scară largă, subliniază Dăianu. “Este tot mai clar că singura armă eficace pentru a anula virulența acestui dușman este vaccinarea. Așa cum spun înalți oficiali europeni și americani, ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cea mai bună investiție pe termen imediat și mediu pentru economie și societate este vaccinarea. Iar această realitate obligă și autoritățile de la noi, pe noi toți, să impulsionăm procesul de vaccinare, pentru a reuși în stăpânirea pandemiei, în a o învinge”, subliniază Dăianu, menționând și cifrele slabe la care am ajuns deocamdată. Distanța până la pragul imunității colective prin vaccinare, de cca 70 la sută, este încă foarte mare în România (la noi cca 25 la sută față de media UE de 58 la sută – iulie 2021). Un val patru, provocat de variante noi și mai periculoase ale Covid-19, deja se simte și în multe state din UE – se reimpun unele restricții – se caută mobilizarea populației pentru ca vaccinarea să nu încetinească.

Dăianu face referire și la Planu Național de Redresare și Reziliență. “PNRR, cu componentele sale naționale, urmărește, în principal, reconstrucția, reformarea economiilor pentru a face față la provocarea existențială pe care o reprezintă schimbarea de climă; se urmărește, totodată, digitalizarea, aplicarea noilor tehnologii care să mărească robustețea și competitivitatea economiilor. Aceste programe au în vedere și să facă sistemele medicale mai robuste, capabile să lupte contra altor pandemii și boli”.

“În România, nevoile bugetului nostru public, care vor fi acutizate de lecții și consecințe ale pandemiei și de efecte ale schimbărilor de climă, sunt de examinat și prin prisma unei sub-finanțări cronice a educației publice și sănătății publice, a altor bunuri publice fără de care funcționarea economiei, în ansamblu, suferă”, subliniază Dăianu.

Analiza atinge și tema verde. “Trebuie să alocăm din bugetul public fondurile necesare pentru a ne proteja de diverse noxe și pentru a apăra pădurile noastre, mediul în care trăim. Dacă nu există acum resurse în bugetul public, atunci ele trebuie să fie create! Totodată la nivelul UE este bine să fie întărită și aplicată mai bine legislația care pedepsește traficul de deșeuri toxice și nereciclabile”, susține Dăianu.

Criptoactivele, ca o formă de sector financiar nereglementat (un fel de free finance/banking) reprezintă o amenințare pentru stabilitatea financiară, mai spune Dăianu în analiză. “Băncile centrale, guvernele trebuie să reglementeze și să supraveghere criptoactivele, nu numai pentru că acestea pot finanțata crima organizată și terorismul, traficul de arme și persoane, facilitează spălarea banilor. Ci și fiindcă transmisia monetară (politica monetară), stabilitatea financiară, stabilitatea sistemului financiar internațional, sunt amenințate de criptoactive”

Din analiză:

  • Revenirea economiei reale din criza generată de pandemie este semnificativ mai rapidă decât s-a anticipat atât pe plan extern, cât și pe plan intern, deschizând calea către un ritm de creștere economică înalt anul 2021. Odată cu prefigurarea diminuării treptate a multiplelor incertitudini, așteptările privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) pentru anul viitor sunt, de asemenea, unele favorabile.
  • Impactul asupra prețurilor generat de revenirea deosebit de rapidă a cererii din economie, concomitent saltului cotațiilor la materii prime și blocajelor vizibile pe unele segmente ale lanțurilor de producție, este preconizat să se tempereze semnificativ în cursul anului 2022.
  • Principalii indicatori de sănătate financiară a sectorului bancar din România și-au continuat tendința pozitivă semnalată în ediția anterioară a Euro Monitor, păstrând aceeași încadrare pe benzile de prudență stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). Cu toate acestea, incertitudinile privind evoluțiile economiei autohtone și europene în contextul pandemiei impun menținerea unei abordări prudente în gestiunea bancară. Rata creditelor neperformante a scăzut la 3,91 la sută (de la 4,0 la sută în mai 2020), iar ratele de solvabilitate au atins maxime istorice la
    sfârșitul anului 2020, inclusiv ca urmare a nedistribuirii dividendelor.
  • „Reconstrucția verde” trebuie să vizeze domeniile care generează cel mai mare volum de emisii de gaze cu efect de seră. Pentru România, finanțarea europeană „verde” va fi semnificativă în următorii ani: prin PNRR se vor putea realiza investiții verzi de cel puțin 10,8 miliarde euro, la care se adaugă un cuantum prezumat de 9,1 miliarde euro aferente CFM 2021-2027. Astfel, în etapa de relansare „post-Covid”, implementarea de stimuli verzi devine un obiectiv prioritar, permițând, pe termen scurt și mediu, recuperarea pierderilor economice cauzate de pandemie iar pe termen lung, atenuarea efectelor încălzirii globale. Din perspectiva României, impactul cumulat evaluat pe termen mediu (2021-2026) al grant-urilor ,,verzi” derulate prin PNRR asupra creșterii economice este evaluat a fluctua între 1,9 pp și 2,3 pp.
  • Economiile de pe toate continentele se confruntă cu problema apariției acestor active speculative, de tip criptomonede, care nu sunt monede autentice, dar care au potențial de a destabiliza sistemele monetare, financiare naționale. Problema cardinală pentru băncile centrale trece însă dincolo de a fi în pas cu tehnologia nouă, de a digitiza creația monetară. Miza mare este de a nu
    lasă sistemul financiar sa aibă o evoluție tip free banking, cu impact detrimental asupra stabilității financiare și nu numai; moneda publică este un bun public, de care depinde coeziunea economică și socială.

 

 

Comentarii

  1. Revenirea bla.bla.
    Oportunitati bla.bla.
    “finanțarea europeană „verde” va fi semnificativă” blaa.bla.
    Concluzie:
    PNRR mortus!
    Vaccinarea fiasco.
    Vapoare in porturi pline cu gunoi din UE.
    Padurile romanesti pleaca in Austria.
    Ursii sunt la dispizitia Primarului ucigas si idiot pe deasupra.
    Invatamantul e facut varza de un surogat politic Campeanu.
    Guvernul Catu e inexistent.
    Autosteazile sunt cioturi amenajate.
    Trenurile Soarelui au deenitTrenurile Groazei.
    La BNR, cetatea PSD, curge lapte si miere.
    Datoria Romaniei va fi la sfarsit de an cca 75% din PIB.
    Asta au uitat specialistii sa ne spuna.
    E minunata scufundarea in datorie fara productie interna, fara colectarea creantelor, fara dosare la DNA, fara corupti!
    Minunata prognoza!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.