Într-o lume aflată într-o continuă luptă împotriva schimbărilor climatice, inovația devine un instrument esențial pentru a găsi soluții sustenabile. Un exemplu în această direcție este Ophset, un proiect ce a pornit cu ambiția de a captura dioxidul de carbon din atmosferă. De la ideea sa incipientă până la momentul actual, Ophset a parcurs o călătorie plină de încercări, schimbări ale modelului de business și provocări. Deși începutul a fost promințător și au existat o mulțime de provocări pe parcurs, Andrei Zawrak Popescu, fondatorul startup-ului, și-a dat seama că ar trebui să știe când să se oprească atunci când business-ul nu poate merge înainte. Și asta a decis să facă. Să pună pe pauză proiectul până când se invesc alte oportunități.
Totul a început în anii de facultate, când Andrei, împreună cu echipa sa, și-a imaginat drone care să curețe solul în zonele poluate. Cu toate acestea, ideea inițială a fost abandonată în favoarea unei abordări mai promițătoare: captarea dioxidului de carbon din atmosferă. Intrigat de potențialul acestei idei, fondatorul și echipa sa au început să exploreze posibilitățile de a transforma visul lor în realitate.
„Noi am încercat să captăm dioxid de carbon din atmosferă. Aceasta a fost misiunea. Cum a începutul totul? În primul an de facultate în cadrul Lancaster University, specializarea Fizică teoretică, a fost creată prima versiune a ideii. Pur și simplu ne-am imaginat cum ar fi ca niște drone să curețe solul în zonele poluate, care, recunosc, nu a fost cea mai bună idee. Am lăsat de-o parte acea idee și mi-am văzut de facultate. Am terminat universitatea și în anul liber pe care mi l-am luat până la master am zis să mai lucrez la ideea startup-ului. Mă săturasem de sistemul academic. Tot ce făceam era următorul deadline, următorul examen. Așa s-a făcut că în acel an am descoperit Innovation Labs, programul de pre-accelerare pentru startup-uri de tehnologie. Am fost la Demo Day 2022 ca invitat și acolo am văzut că se întâmplă lucruri și la noi. A fost cea mai mare surpriză. Chiar am intrat în discuție cu cineva de la un fond de investiții. Eram șocat că existau astfel de fonduri de investiții și la noi în România. Mi-a fost atunci oferită prima carte de vizită, în urma unui pitch. A fost mai mult o descriere a ideii. Văzusem înainte un videoclip cu cineva care creștea alge în sticle de plastic. De la această idee am început să mă gândesc ce pot face, de fapt, cu acele alge? Să captez dioxid de carbon din atmosferă. Cine are nevoie de acest carbon? Companiile care emit carbon. Am povestit, pe scurt, această idee unui investitor care mi-a zis să îl contactez când voi avea un plan concret”, spune Andrei Popescu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Drumul către o idee de startup promințătoare nu a fost lin, iar echipa Ophset a trebuit să facă mai multe pivotări pentru a-și contura direcția corectă. De la o inițiativă software la una hardware, fiecare schimbare a fost susținută de o gândire strategică și adaptabilitate. Cu fiecare schimbare, echipa a acumulat experiență și a învățat din greșeli, întărindu-și astfel determinarea de a găsi soluții noi pentru problema captării carbonului.
„Așa am ajuns la trading de carbon. Dacă există cineva care captează carbon, de ce să nu facilitez eu acest lucru printr-un market place? Așa a pornit ideea cu care ne-am înscris la Innovation Labs. Am intrat în program cu o idee software. Am parcurs destul de mult timp în procesul de customer discovery. Ne concentram pe cine ar avea nevoie de carbon captat. Ne-am gândit că dacă avem cerere sigur găsim un mod de a furniza soluția. Am intrat în discuții cu niște investitori din SUA, care ne-au zis că este foarte bună ideea, foarte bună echipa, însă nu avem ce face cu ea. Nu există destul de mulți actori din piață care captează carbon. Acesta a fost al doilea pivot. Am zis să ne întoarcem la captarea dioxidului de carbon adaptând echipa”, precizează Andrei.
Acesta spune că partea de pivotare nu a fost o problemă pentru echipă, fiind destul de deschisă spre schimbare și spre a crea un produs biotech. „Noi am încercat să catalizăm procesul de fotosinteză al algelor. Algele sunt cele mai eficiente în absorbția de CO2”. Andrei transmite că echipa s-a schimbat în funcție de nevoi, deoarece nu avea mult timp la dispoziție pentru a recruta oameni fără experiență în domeniu.
„Echipa s-a schimbat pe parcurs destul de des, mai ales când am schimbat ideea startup-ului de la software la hardware. După ce am făcut schimbarea spre hardware, într-o săptămână aveam prototipul la scară mică. Până la finalul programului Innovation Labs am mai făcut un prototip. În trei săptămâni am făcut 3 prototipuri la scară mică. Imediat după Innovation Labs eram foarte fericiți că am câștigat și deja ne gândeam să ne apucăm de muncă. La o săptămână am intrat în discuții cu Fondul de Mediu care ne-au întrebat ce dorim să facem cu algele care captează carbonul și le-am spus că le vom îngropa. Însă aceștia doreau să le îngropăm la o distanță de 850 m. După o săptămână ne-am dat seama și de problema aceasta, iar tot piața ne-a prezentat o soluție. Am discutat cu partenerii noștri și cu un grup de private equity care deținea inclusiv companii în industria de ciment, cărămizi și materiale de construcție. Am stabilit că vom face o vizită la fabrică pentru a vedea dacă ne putem integra în procesul de producție, ceea ce s-a întâmplat într-un final”, spune antreprenorul.
Tânărul menționează că problema pe care o are și el și echipa lui este că în timpul procesării masei de alge se emite carbon.
„Concluzia la care am ajuns chiar acum o lună-două a fost că, deși algele sunt foarte eficiente la absorbția de CO2, nu sunt destul de eficiente. Noi am avut parte de parteneri care ne-au încurajat, dar concluzia a fost că ar trebui să găsim o specie de alge care este de 10 ori mai eficientă decât cea de acum. Proiectul nostru a ajuns un proiect de cercetare. Acum suntem în momentul în care am pus punct proiectului și încercăm să vedem în ce direcții o să mergem. Am crescut mult din această experiență. Proiectul nu a murit, suntem deschiși la orice oportunitate care poate să apară. E foarte greu să știi când pui pauză la un proiect, mai ales dacă ne gândim că proiectul a eșuat. Nu are tracțiune, nu se întâmplă nimic. Cel mai greu este cu ideile care cad în mijloc, au potențial, dar de cele mai multe ori nu ești persoana potrivită să le implementezi. Genul nostru de proiect ar putea avea succes mult mai mare în mâinile unei companii cu un buget aproape nelimitat sau a unui institut de cercetare. Partea de a recunoaște acest lucru este foarte importantă”, conclude Andrei Popescu.
