Sursa foto: .ise.fraunhofer.d
Ministerul Energiei împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE, Autoritatea Navală Română, Transelectrica, operatorii de distribuție concesionari și autoritățile publice locale trebuie să conlucreze pentru o cartografiere coordonată pentru implementarea energiei din surse regenerabile, potrivit unei ordonanțe de urgență a Ministerului Energiei promovate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, pentru dezbatere publică.
Această hartă face parte din obligațiile României privind implementarea agendei climatice 2030 iar scopul ei este de a identifica „potențialul intern și zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cum ar fi rețelele și instalațiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puțin contribuțiile naționale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru 2030”.
Instituția coordonatoare a acestui proiect este Secretariatul General al Guvernului.
În identificarea potențialul de energie regenerabilă, pot fi excluse instalațiile de ardere pe bază de biomasă și hidrocentralele. Cu alte cuvinte, interesul maxim este pentru fotovoltaic, eolian și pompe de căldură pe bază de energie geotermală.
Astfel, ce interesează de fapt pe stat este cum să se folosească infrastructura deja construită pentru a fi adaptată generării de electricitate din surse eoliene și/sau fotovoltaice. De altfel, există un paragraf care exprimă explicit acest lucru. „Se acordă prioritate suprafețelor artificiale și construite, cum ar fi acoperișurile și fațadele clădirilor, infrastructura de transport și împrejurimile sale directe, zonele de parcare, fermele, depozitele de deșeuri, siturile industriale, minele, corpurile de apă interioare artificiale, lacurile sau rezervoarele artificiale și, după caz, stațiile de tratare a apelor urbane reziduale, precum și terenurilor degradate care nu pot fi utilizate pentru agricultură”.
Din harta potențialului regenerabil se exclud siturile Natura 2000 și zonele desemnate în cadrul sistemelor naționale de protecție pentru conservarea naturii și a biodiversității, principalele rute de migrație a păsărilor și a mamiferelor marine, precum și alte zone identificate pe baza hărților de sensibilitate.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut mai multe intervenții recent în care a afirmat că viteza de implementare a Green Deal ar putea să fie mai lentă și să se continue și cu sursele clasice de generare a energiei, pentru că România nu poate sacrifica siguranța în alimentare a cetățenilor doar pentru a implementa cât mai repede agenda climatică. Aceste declarații au venit după schimbarea de paradigmă din America unde noua administrație Trump a scos SUA din Acordul de la Paris.
„România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu e înțelept să susținem o terapie șoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană, un pacient care oricum se simte din ce în ce mai rău”, a spus Burduja.
România are instalați circa 5.000 de MW în eolian și fotovoltaic, însă sunt în curs de dezvoltare multe alte mii de MW, în parcuri de profil. În același timp, sursele clasice sunt în declin deși, așa cum s-a dovedit astă vară și în ultima lună, pe fond de caniculă sau frig, coroborate cu o acalmie atmosferică, tot termocentralele țin Sistemul Energetic Național.
