Sursa foto: Nobel Prize, Facebook
Trei cercetători împart în acest an Premiul Sveriges Riksbank 2021 în științe economice, a decis Academia Regală Suedeză de Științe. Jumătate din premiul Nobel pentru Economie merge la David Card „pentru contribuțiile sale empirice la economia muncii” și cealaltă jumătate se împarte între Joshua D. Angrist și Guido W. Imbens „pentru contribuțiile lor metodologice la analiza relațiilor cauzale”.
Laureații din acest an – David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens – “ne-au oferit noi informații despre piața muncii și au arătat ce concluzii despre cauză și efect pot fi extrase din experimentele naturale. Abordarea lor s-a răspândit în alte domenii și a revoluționat cercetarea empirică”, explică organizatorii.
Multe dintre marile întrebări din științele sociale se referă la cauză și efect. Cum afectează imigrația nivelul de salarizare și ocupare? Cum afectează o educație mai lungă veniturile viitoare ale cuiva? “La aceste întrebări e greu de răspuns, deoarece nu avem nimic de folosit ca comparație. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat mai puțină imigrație sau dacă acea persoană nu ar fi continuat studiile. Cu toate acestea, laureații din acest an au arătat că este posibil să răspundem la aceste întrebări și la întrebări similare folosind experimente naturale. Cheia este de a utiliza situații în care evenimentele întâmplătoare sau modificările politicii duc la tratarea diferită a grupurilor de persoane, într-un mod care seamănă cu studiile clinice din medicină”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Folosind experimente naturale, David Card a analizat efectele salariului minim, ale imigrației și educației pe piața muncii. Rezultatele au arătat, printre altele, că ridicarea salariului minim nu duce neapărat la mai puține locuri de muncă. Știm acum că veniturile persoanelor care s-au născut într-o țară pot beneficia de o nouă imigrare, în timp ce persoanele care au imigrat mai devreme riscă să fie afectate negativ. De asemenea, ne-am dat seama că resursele din școli sunt mult mai importante pentru succesul viitor al elevilor pe piața muncii decât se credea anterior.
“Cu toate acestea, datele dintr-un experiment natural sunt dificil de interpretat. De exemplu, extinderea învățământului obligatoriu cu un an pentru un grup de studenți (dar nu pentru altul) nu ]i va afecta pe toți din acel grup în același mod. Unii studenți ar fi continuat să studieze oricum și, pentru ei, valoarea educației nu este adesea reprezentativă pentru întregul grup. Deci, este posibil chiar să tragi concluzii cu privire la efectul unui an în plus la școală? La mijlocul anilor 1990, Joshua Angrist și Guido Imbens au rezolvat această problemă metodologică, demonstrând cât de precise sunt concluziile despre cauză și efect din experimentele naturale”, arată comitetul Nobel.
Toţi trei îşi desfăşoară cercetările în Statele Unite: Card (Canada) la Universitatea Berkeley din California, Angrist (SUA) la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar Imbens (Olanda-SUA) la Stanford, potrivit Agerpres.
Premiul – o medalie de aur, o diplomă şi suma de 10 milioane de coroane suedeze (aproape 980.000 de euro) – va fi decernat în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la data de 10 decembrie, la Oslo, dacă situaţia sanitară o va permite.