Trei cercetători cu studii despre piața muncii împart în acest an premiul Nobel pentru Economie

Trei cercetători împart în acest an Premiul Sveriges Riksbank 2021 în științe economice, a decis Academia Regală Suedeză de Științe. Jumătate din premiul Nobel pentru Economie merge la  David Card „pentru contribuțiile sale empirice la economia muncii” și cealaltă jumătate se împarte între Joshua D. Angrist și Guido W. Imbens „pentru contribuțiile lor metodologice la analiza relațiilor cauzale”.

Laureații din acest an – David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens – “ne-au oferit noi informații despre piața muncii și au arătat ce concluzii despre cauză și efect pot fi extrase din experimentele naturale. Abordarea lor s-a răspândit în alte domenii și a revoluționat cercetarea empirică”, explică organizatorii.

Multe dintre marile întrebări din științele sociale se referă la cauză și efect. Cum afectează imigrația nivelul de salarizare și ocupare? Cum afectează o educație mai lungă veniturile viitoare ale cuiva? “La aceste întrebări e greu de răspuns, deoarece nu avem nimic de folosit ca comparație. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat mai puțină imigrație sau dacă acea persoană nu ar fi continuat studiile. Cu toate acestea, laureații din acest an au arătat că este posibil să răspundem la aceste întrebări și la întrebări similare folosind experimente naturale. Cheia este de a utiliza situații în care evenimentele întâmplătoare sau modificările politicii duc la tratarea diferită a grupurilor de persoane, într-un mod care seamănă cu studiile clinice din medicină”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Folosind experimente naturale, David Card a analizat efectele salariului minim, ale imigrației și educației pe piața muncii. Rezultatele au arătat, printre altele, că ridicarea salariului minim nu duce neapărat la mai puține locuri de muncă. Știm acum că veniturile persoanelor care s-au născut într-o țară pot beneficia de o nouă imigrare, în timp ce persoanele care au imigrat mai devreme riscă să fie afectate negativ. De asemenea, ne-am dat seama că resursele din școli sunt mult mai importante pentru succesul viitor al elevilor pe piața muncii decât se credea anterior.

“Cu toate acestea, datele dintr-un experiment natural sunt dificil de interpretat. De exemplu, extinderea învățământului obligatoriu cu un an pentru un grup de studenți (dar nu pentru altul) nu ]i va afecta pe toți din acel grup în același mod. Unii studenți ar fi continuat să studieze oricum și, pentru ei, valoarea educației nu este adesea reprezentativă pentru întregul grup. Deci, este posibil chiar să tragi concluzii cu privire la efectul unui an în plus la școală? La mijlocul anilor 1990, Joshua Angrist și Guido Imbens au rezolvat această problemă metodologică, demonstrând cât de precise sunt concluziile despre cauză și efect din experimentele naturale”, arată comitetul Nobel.

Toţi trei îşi desfăşoară cercetările în Statele Unite: Card (Canada) la Universitatea Berkeley din California, Angrist (SUA) la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar Imbens (Olanda-SUA) la Stanford, potrivit Agerpres.

Premiul – o medalie de aur, o diplomă şi suma de 10 milioane de coroane suedeze (aproape 980.000 de euro) – va fi decernat în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la data de 10 decembrie, la Oslo, dacă situaţia sanitară o va permite.