Foto: Zabola Estate Facebook
“Camera prințului” sau una cu picturi murale de secol XVII, cameră cu șemineu sau cadă ori una într-un imobil monument istoric, pe domeniu cu pășune și pădure, camere cu arcade sau cu vedere spre grădina castelului – sunt oferte pentru turiștii care vor să testeze o vacanță atipică, pe un segment care începe să prindă la public și să atragă investiții: castele și conace. Transilvania, cu precădere, are o serie de exemple de proprietăți istorice reintroduse în circuitul economic ca spații de cazare, iar turiștii pot alege și alte experiențe: de la drumeții la vizite la meșteșugarii locului. Experții din piață și proprietarii spun că investițiile în castele își dovedesc sustenabilitatea din punct de vedere economic.
Printre exemplele adunate pe platforma travelminit.ro se numără conacul Nagy, care le propune oaspeților cazare în ambianță de început de secol XIX-lea, într-o locație liniștită din Coșeni, situată în vecinătatea orașului Sfântu Gheorghe. Conacul Nagy a fost construit în anul 1802, fiind complet renovat și amenajat pentru a găzdui turiști. Oferă spre cazare 3 camere cu pat matrimonial, 3 camere twin superioare și o cameră twin, dotate la standarde actuale – cu grup sanitar propriu, TV, minibar, aer condiționat, acces internet.
O altă opțiune pentru călătorii în căutare de cazare cu istorie ar fi domeniul Zabola, la 6 km de Covasna. Zabola Estate – Transylvania înseamnă un domeniu privat de 50 de hectare, care include șapte clădiri istorice, o păşune şi o pădure. Printre ofertele care vin alături de cazare: cina la lumina lumânărilor în pavilion, sesiuni de saună în pădure, călărie sau plimbări cu trăsura ori chiar o inedită experiență de vizionat urși în habitatul lor natural.
Castelul Haller, unul dintre primele castele transformate în destinație turistică din Transilvania, e situat la 22 de km de Târgu Mureș, pe partea stângă a râului Mureș. Castelul a fost construit în secolul al-XVII-lea în stil clasicist baroc. În anii ’90 castelul a găzduit mai multe instituții cu diferite activități (școală, grădiniță, internat, moară, brutărie etc.), iar din 2012 funcționează ca hotel, cu restaurant și cramă.
Unul dintre exemplele de introducere a patrimoniului în circuitul economic este castelul renascentist, din secolul al XVII-lea, Castle Hotel Daniel. Un hotel de lux de 4 stele situat în satul Tălișoara din județul Covasna, la 50 km de Brașov. Fiecare cameră dintre cele 20 este spațioasă și are un decor în stil medieval, iar băile sunt dotate cu cadă.
Proprietară de castel: “Operăm cu un grad mediu de ocupare superior față de 2019”
Lilla Rácz, proprietară alături de soțul ei a Castle Hotel Daniel, spune că interesul turiștilor e tot mai mare. Iar experiența lor pe piața turismului are deja vechime: în 2009, ea și soțul ei au cumpărat castelul, în 2011 au câștigat un proiect european de dezvoltare regională, în 2012 au început lucrările de construcție, iar din 2014 castelul funcționează ca hotel. “Interesul turiștilor pentru astfel de locuri de cazare – inedite, care oferă o experiență în sine și aflate în zone mai puțin aglomerate – și, în general, față de turismul autohton este unul crescut. Anul trecut, în cele 3 luni de după lock-down am înregistrat o ocupare record de aproximativ 75%. Vara aceasta s-a simțit faptul că mulți au plecat în străinătate sau la mare, însă, char și așa, operăm cu un grad mediu de ocupare de peste 60%, care este superior față de 2019”, spune Lilla Rácz, pentru Economedia.ro. În această perioadă, turiștii vin din țară, în special din București și alte orașe mai mari, ponderea străinilor fiind “aproape inexistentă”. Ce fac turiștii la castel? “Referitor la alte servicii, credem că existența centrului Spa a fost un atu important pentru care ne-au ales oaspeții, dar alte programe îndrăgite sunt drumețiile, vizitele la meșteșugarii zonei sau la alte castele”, spune Lilla.
Platformă de turism: “Cazările atipice, în castele sau conace, sunt acum la mare căutare”
Prețurile depind mult de zonă, de locație și de facilitățile și serviciile oferite de aceste unități de cazare atipice, ne spune Rita Szilveszter, expert marketing online la Travel Minit, platformă de turism care are și astfel de oferte în portofoliu. Prețurile variază între 200 și 600 de lei / noapte per cameră. “De asemenea, trebuie să luam în considerare faptul că multe dintre destinațiile din România populare în momentul de față nici măcar nu făceau parte din circuitul turistic în urmă cu 10, 20 de ani. Astfel, costurile pot fi influențate semnificativ și de popularitatea unei destinații la un anumit moment, de cât de cool sunt unele locuri în rândul turiștilor. Iar cazările atipice, în castele sau conace, sunt acum la mare căutare”, spune reprezentanta Travel Minit.
Cât despre oferta de conace și castele, aceasta este una foarte bogată și variată în România. “Multe dintre edificii s-au și păstrat într-o stare foarte bună, astfel că pot găzdui fără probleme turiștii care își doresc o experiență unică de vacanță. Județul Covasna este, de exemplu, renumit pentru conacele care se află aici, nu degeaba i se spune Ținutul Conacelor, sunt zeci de opțiuni din care oaspeții pot alege – Zabola, Kalnoky, Daniel, ca să enumăr doar câteva. Transilvania este o alegere perfectă din acest punct de vedere, sunt numeroase castele de vizitat și admirat, locuri în care turiștii se și pot caza”, spune Rita Szilveszter. Există în continuare interes și pentru investiții, cu toate că piața turismului a fost sever lovită în lunile de pandemie. “Investițiile se întâmplă, chiar dacă poate un pic mai greu, în această perioadă complicată pentru toată lumea. Dar da, există un interes tot mai mare pentru renovarea și recuperarea acestor comori arhitecturale”.
În parale, crește și interesul din partea potențialilor clienți. “Încercăm să ne extindem în mod constant portofoliul cu unități de cazare unice, castele, case boierești, conace spectaculoase, care au și o poveste în spate. Există turiști care vor să descopere România cu iz regal, nobiliar, să se bucure de experiența unor cazări premium, total atipice. Chiar dacă prețurile sunt, uneori, mai mari la aceste cazări decât la cele obișnuite, care nu aduc și încărcătura istorică pe care o au castelele și conacele vechi, suntem bucuroși să vedem că turiștii sunt dispuși să investească și în vacanțe de acest fel. Am avut o perioadă în care aveam atât turiști din afară, cât și din România. Odată cu instalarea pandemiei și a tuturor restricțiilor de circulație din ultimele luni, turismul intern a avut parte de un boom, a crescut foarte mult. În contextul în care călătoriile internaționale au fost marcate de incertitudine, România a devenit principala destinație de vacanță a turiștilor noștri”, precizează reprezentanții platformei de turism.
András Farkas, Pont, inițiator al proiectului Castel în Transilvania, despre investițiile în castele: “Clădirile într-adevăr funcționale își dovedesc sustenabilitatea economică”
În ceea ce privește patrimoniul existent și investițiile derulate pentru restaurare, lipsește în continuare o bază date completă și actualizată a castelelor din Transilvania, spune András Farkas, fondator al Grupului PONT. În 2015, asociația clujeană a pornit Proiectul Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare, finanțat printr-un grant din fonduri norvegiene. Prin acest proiect se intenționa elaborarea unui profil strategic al castelelor și conacelor din Transilvania, crearea unei strategii, a unei metodologii și a unei rețele de experți pentru valorificarea respectivelor castele. Cei de la Pont au lansat cu această ocazie și un portal care adună date despre astfel de proprietăți – Castel in Transylvania.
“Lipsește în continuare o bază de date completă și actualizată a castelelor din Transilvania. Prin baza de date de pe pagina castelintransilvania.ro am captat informații despre 301 castele și conace, dar, conform unor estimări, există chiar peste 600 de astfel de clădiri și ansambluri. Totodată, condiția fizică, legală și socio-economică a acestor clădiri și domenii este în permanentă schimbare, așa că o realitate documentată în 2015 trebuie adusă la zi constant, iar resursele pentru susținerea unui astfel de efort trebuie identificate și canalizate”, spune András pentru Economedia.ro.
Investițiile pentru reintroducerea clădirilor de patrimoniu în circuitul economic se dovedesc însă viabile. “Se simte un interes crescut pentru aceste clădiri la nivel de investiții private, iar clădirile într-adevăr funcționale își dovedesc sustenabilitatea economic. Proiectele de la Tălișoara sau Zăbala din județul Covasna sunt exemple în acest sens. Pe componenta de investiții publice lipsește în continuare o înțelegere potrivită a importanței patrimoniului, dar și a punerii în valoare a acestuia într-un spirit progresiv și orientat spre viitor, care să însemne că o eventuală restaurare fizică are și premisele creării unei funcționalități ce va asigura supraviețuirea castelului din punct de vedere economic și financiar chiar dacă are o atribuție comunitară sau culturală la bază”, spune reprezentantul PONT.
În ceea ce privește programul Castel în Transilvania, conceptul a fost regândit prin intermediul proiectulului Cluj Future of Work și sub-programului “re:form”, derulat de Centrul Cultural Clujean. “Ne vom concentra în continuare pe valorificarea potențialului și introducerea în circuitele socio-economice ale castelelor și conacelor din Transilvania, prin colaborarea cu un cerc mare de factori de interes și prin atragerea unei comunități mai mare de sprijin. Totodată, urmărim transformarea subiectului castelelor și conacelor din Transilvania într-unul orientat spre prezent și viitor și prin combinarea acestui subiect cu păstrarea autenticității valorii culturale și istorice”, spune András.