Sursa foto: Inquam Photos
Războiul din Ucraina declanșează o reacție în lanț care poate provoca noi probleme: ulte resurse ale bugetelor naționale sunt deviate de la cheltuielile socio-umanitare către programe gigantice de rearmare, scrie publicația italiană Avvenire, citată de Rador. Letonia, Polonia, România, Suedia, Norvegia și Italia au planuri de cheltuieli cu două cifre. Până şi Belgia nu a fost mulțumită cu cele peste 10 miliarde proaspăt alocate și și-a revizuit mizele cu încă un miliard până în 2030.
Bani destinaţi înarmării. Țările de Jos sunt în plină revizuire a conturilor şi intenţionează să crească cheltuielile militare. Însă adevărata revoluție epocală a avut loc în Germania, care a multiplicat cu trei bugetul apărării, făcându-l să ajungă anul acesta la 100 de miliarde de euro. O parte din acești bani sunt destinaţi achiziționării a 35 de avioane de luptă F-35, nişte aeronave speciale pe care Berlinul le dorește pentru a continua să participe la misiunile nucleare ale NATO. Întreaga lume a cheltuielilor nucleare militare mondiale este în tumult. Iniţiative care se concretizează concomitent cu deschiderea sâmbătă, la Viena, a „Nuclear ban week”, o săptămână internațională plină de evenimente care au ca scop interzicerea bombelor nucleare.
La inițiativă participă și Senzatomica și Rețeaua italiană de pace și dezarmare, partenerii italieni ai Campaniei internaționale pentru abolirea armelor nucleare (ICAN), care tocmai a înregistrat raportat că în decurs de 12 luni, cele 9 puteri nucleare și-au mărit toate cheltuielile pentru modernizarea arsenalelelor nucleare. Creșterea depășește procentul de 9% , suma totală fiind acum în jur de 82,4 miliarde de dolari. Ceea ce înseamnă că în fiecare minut sunt cheltuiţi 156.841 de dolari pentru finanțarea armelor pantoclastice. O risipă de resurse și un adevărat coșmar pentru planetă. Americanii (+ 12,7%) și chinezii (+ 10,4%) îşi dispută tristul record.
În ultimul său raport şi Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) dă vești destul de proaste: scăderea numărului armelor nucleare la nivelul întregii lumi este de domeniul trecutului, datând din anii fericiți ai sfârșitului Războiului Rece. Wilfred Wan, cel care conduce programul de monitorizare a armelor de distrugere în masă la SIPRI, este descurajat: nu numai că cele 9 puteri nucleare își măresc cheltuielile și arsenalele, însă vorbesc de pericolul nuclear cu o retorică din ce în ce mai agresivă. În plin război ucrainean, rușii au testat pentru prima dată într-un zbor complet racheta de 18.000 de kilometri Satan 2, pe care o vor în cel puțin 46 de exemplare, pentru a-și reface machiajul după dezamăgirile acumulate de forțele convenționale din Ucraina.
În ultimii ani, Kremlinul a alocat armatei resurse financiare din ce în ce mai mari: din cele 50 de miliarde cheltuite în fiecare an pentru forțele armate, mai mult de 8 sunt destinate armelor nucleare. Cu toate acestea, rușii se află doar pe locul trei în clasamentul ţărilor care generoase la capitolul cheltuieli nucleare: pe primele două locuri aflându-se americanii (44,2 miliarde de dolari) și chinezii (11,7 miliarde de dolari). Beijingul a investit în proiecte uriașe de infrastructură pentru a construi 300 de noi locații de lansare. Cursa pentru autodistrugerea planetei pare să-şi fi reluat ritmul nebunesc.