Sursa foto: © Paulgrecaud | Dreamstime.com / Photo 61190226
Guvernele din Uniunea Europeană iau în considerare o definiţie extinsă a investiţiilor în apărare, pentru a permite o majorare a cheltuielilor guvernamentale care să nu ducă la sancţiuni UE pentru împrumuturi excesive, conform reglementărilor fiscale ale blocului comunitar, informează Reuters citând oficiali din zona euro, transmite Agerpres.
La summitul de luni, liderii UE au convenit să sporească măsurile de apărare contra Rusiei şi alte ameninţări prin majorarea cheltuielilor şi completarea lipsurilor în cazul capacităţilor lor militare.
Polonia a pregătit un document, consultat de Reuters, în care arată că actuala interpretare a investiţiilor în apărare – echipamente militare cum ar fi tancurile şi avioanele – este prea restrictivă. “În perspectiva dificultăţilor legate de securitate, interpretarea creşterii investiţiilor în apărare ar trebui extinsă. Ar trebui să includă nu doar achiziţionarea de echipamente militare, ci şi suport de capital pentru fabricile de arme şi muniţii, pentru sporirea capacităţilor militare”, se arată în document. De asemenea, este menţionată investiţia în infrastructura folosită de armată, precum şi infrastructura folosită atât în scopuri militare cât şi civile, cum ar fi construirea de adăposturi în clădirile rezidenţiale, sau cheltuieli de apărare civilă, ca fiind categoriile care ar trebui să fie eligibile pentru a fi definite ca investiţii în apărare.
Definiţia este importantă deoarece, conform reglementărilor fiscale ale blocului comunitar, care limitează deficitul guvernamental la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB, în cazul în care o ţară depăşeşte plafonul de deficit, nu-i vor fi impuse măsuri disciplinare dacă cheltuielile excesive au fost făcute pentru apărare.
Polonia s-a lansat într-un program costisitor de înarmare şi alocă Apărării un procent de peste 4% din PIB, mult peste angajamentul de 2% asumat în cadrul NATO, şi insistă ca şi celelalte state membre ale UE să-i urmeze exemplul la acest capitol. Multe dintre aceste ţări nu-i împărtăşesc însă abordarea, în timp ce guvernul polonez profită de exercitarea preşedinţiei semestriale a Consiliului UE pentru a impune pe agendă obiectivul creşterii cheltuielilor militare.
Acest obiectiv este impulsionat şi de noul preşedinte american Donald Trump, care le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele Apărării la 5% din PIB, idee de asemenea sprijinită de Polonia, precum şi de ţările baltice, dar este considerată nerealistă de majoritatea europenilor.
Reglementările fiscale ale UE stabilesc pentru fiscare guvern al unui stat membru UE modul de stabilire a cheltuielilor anuale, astfel încât, gradual, în patru-şapte ani, să fie redusă datoria publică. Excluderea investiţiilor masive în apărare din astfel de calcule ar face ca guvernele să aibă marjă de manevră privind cheltuielile.
Oficialii spun că în discuţiile referitoare la majorarea cheltuielilor cu apărarea fără încălcarea limitelor UE privind împrumuturile s-a lansat ideea folosirii “clauzelor naţionale de exceptare” care permit guvernelor să solicite Comisiei suspendarea limitelor de împrumut în urma scăderii severe a economiei sau a factorilor externi, care nu se află sub controlul guvernului.
Totuşi, această opţiune nu este inclusă în propunerea Poloniei şi este controversată, bucurându-se de un sprijin redus, au declarat pentru Reuters oficiali din zona euro.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a anunţat luni pe liderii europeni că va studia posibilitatea relaxării regulilor Uniunii Europene privind controlul deficitului şi a datoriei publice pentru a permite creşterea cheltuielilor pentru apărare.
“Dacă ne uităm la bugetele naţionale, acestea sunt constrânse. Acestea au fost constrânse până acum de noile reguli ale Pactului de stabilitate şi creştere. Pentru vremuri extraordinare, este posibil să existe măsuri extraordinare şi în Pactul de stabilitate şi creştere şi cred că trăim vremuri extraordinare. Executivul comunitar va explora în continuare utilizarea mult mai multor flexibilităţi şi opţiuni posibile în Pactul de stabilitate şi creştere pentru investiţiile în apărare”, a declarat Ursula von der Leyen.