Un institut ungar contrazice datele Eurostat și spune că România nu a depășit Ungaria din punct de vedere economic

Un institut ungar contrazice datele Eurostat și spune că România nu a depășit Ungaria din punct de vedere economic.

Potrivit datelor Eurostat, România nu a depășit Ungaria în ceea ce privește creșterea economică în termeni de paritate a puterii de cumpărare în 2022 – reiese din calculele Institutului Nézőpont, transmise vineri, într-un comunicat Agenției ungare de presă MTI, citat de Rador.

În comunicat se scrie: presa a relatat în ultima vreme în mod repetat despre datele recente ale Eurostat, care arată că în 2022, PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei, calculat după paritatea puterii de cumpărare, a fost de 76,6% comparativ de media UE, în timp ce în cazul României acest procent este de 76,7%. Economiștii Institutului Nézőpont au investigat dacă este adevărat că România a devansat Ungaria din punct de vedere economic. “Pe baza datelor Eurostat, răspunsul este simplu: nu” – se precizează în comunicat.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

PIB-ul României calculat la cursul de schimb al pieței este de 286 de miliarde de euro, de 1,7 ori mai mare decât cel al Ungariei, de 169 de miliarde de euro, în timp ce populația României (19 milioane de locuitori) este dublă față de cea a Ungariei (9,6 milioane de locuitori). PIB-ul pe cap de locuitor la rata de schimb a pieței este de 17.400 de euro în Ungaria și de 15.000 de euro în România. Avantajul României – demonstrat de Eurostat – se datorează doar ponderării parității puterii de cumpărare.

Începând din 2010, datoria publică a României raportată la PIB a crescut de la 29% la 47,2%, în timp ce datoria publică a Ungariei raportată la PIB a avut o tendință descendentă în ultimul deceniu, scăzând de la 80%, în 2010 la 73,9 %, într-o perioadă în care Ungaria a reușit să mențină rata de creștere economică.

Institutul Nézőpont a explicat: PIB-ul este, într-adevăr, un indicator important pentru determinarea performanței economice, dar poate induce în eroare dacă tragem concluzii elocvente doar pe baza acestuia, deoarece indicatorul nu măsoară nici dezvoltarea și nici prosperitatea. Pentru aproape jumătate din români (47,9%) ar însemna o dificultate finanțarea unei cheltuieli neprevăzute, în timp ce doar o treime dintre maghiari (33,9%) s-ar confrunta în mod similar cu o astfel de situație. În plus, vecina de la sud-est a Ungariei a înregistrat o deteriorare a acestui indicator, în perioada 2010-2021, care a crescut de la 44,8% la 47,9%.

În schimb, Ungaria a reușit în decursul unui deceniu să reducă acest raport de la 73,9% în 2010 la 33,9%, adică aproximativ la jumătate. Potrivit Institutului Nézőpont, 21,2% din populația României locuiește încă în gospodării din care lipsesc cada, dușul și toaleta, în timp ce în Ungaria această proporție este de 1,5%, identică cu media UE. România este caracterizată în continuare de o rată relativ ridicată a șomajului și o rată scăzută a ocupării forței de muncă – se precizează în comunicat. Rata de ocupare a forței de muncă la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani este de 68,5%, mult sub cea a Ungariei, de 80,2%. Rata șomajului arată o imagine similară: România a reușit să reducă șomajul de la 9% la 5,6% din 2010 încoace, în timp ce în Ungaria, rata a scăzut de la 10,8% în 2010 la 3,6% în 2022, o scădere de două ori mai mare – se mai arată în comunicat.

sursa: MTI