Photo 29663764 © Photographerlondon | Dreamstime.com
Datoria globală a atins un nou record, de 313 trilioane de dolari, în 2023, iar economiile emergente au ajuns la noi maxime ale raportului datorie/PIB, potrivit Institutului pentru Finanțe Internaționale (IIF), scrie Money Review, potrivit Rador Radio România.
Datoria globală a crescut cu peste 15 trilioane de dolari în ultimul trimestru al anului 2023. În urmă cu un deceniu nivelul era de aproximativ 210 trilioane de dolari, potrivit IIF.
„În proporţie de circa 55%, această creștere a datoriei a provenit în principal de pe piețele dezvoltate, mai ales din SUA, Franța și Germania”, a precizat IIF, adăugând că, pe de altă parte, raportul dintre datoria globală şi PIB a scăzut cu 2%, până la 330% în 2023. Deși scăderea acestui raport este notabilă în economiile dezvoltate, unele economii emergente au atins noi maxime, ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea lor de a-și rambursa datoria. Astfel, India, Argentina, China, Rusia, Malaezia și Africa de Sud au înregistrat cele mai mari creșteri, ceea ce înseamnă provocări mai mari în rambursarea datoriilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„În așteptarea reducerii ratelor de dobândă de către Fed, incertitudinea cu privire la momentul începerii scăderii dobânzilor și cu privire la evoluția dolarului ar putea crește și mai mult volatilitatea pieței prin înăsprirea condițiilor de finanțare pentru țările cu o dependență relativ mare de împrumuturile externe”, potrivit raportului IIF.
Totuși, institutul internațional subliniază rezilienţa economiei globale în ceea ce privește volatilitatea costurilor de îndatorare, lucru care a contribuit la îmbunătățirea climatului investițional.
Apetitul pentru împrumut a crescut pe piețele emergente în acest an, iar emisiunile de obligațiuni guvernamentale au înregistrat o creştere semnificativă. La începutul anului a existat o activitate intensă în acest sens – Arabia Saudită, Mexic, Ungaria, România și alte țări emiţând obligațiuni, prin emisiuni care au atins un record de 47 de miliarde de dolari în ianuarie.
IIF a evidenţiat și îngrijorările legate de o posibilă reapariție a presiunilor inflaționiste, care ar putea duce la o creștere a costurilor de împrumut. Geopolitica s-a afirmat ca fiind un „risc structural de piață”, iar o fragmentare şi mai mare generează îngrijorări cu privire la disciplina bugetară în întreaga lume. „Deficitele bugetare rămân la niveluri mult peste nivelurile de dinaintea pandemiei, iar o escaladare a crizelor ar putea declanșa o creștere bruscă a cheltuielilor pentru apărare”, notează IIF.