Sursa foto: FNGCIMM
Un român are nevoie de aproape 9 ani de muncă pentru a-și putea permite să cumpere un apartament cu două camere, fără a lua un împrumut de la bancă, iar pentru trei camere perioada crește la 11 ani, arată datele publicate joi de Banca Națională a României (BNR) în Raportul privind Stabilitatea Financiară.
„Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere la nivel național este de circa 8,5 ani (raportul preț pe venit), iar în cazul unui imobil cu 3 camere durata crește la peste 11 ani (date la decembrie 2020)”, arată BNR.
Indicele privind accesul la piața creditului ipotecar pune în evidență faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziționarea unei locuințe. Indicele de accesibilitate, cum mai este numit, măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziționarea unei locuințe cu un avans de 25 la sută, grad de îndatorare relative la venituri de 45 la sută și maturitate de 25 de ani.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Banca Națională afirmă că rolul semnificativ al creditelor „Prima Casă” continuă să se mențină, însă se regăsește pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18 la sută din fluxul de credit nou ipotecar acordate populației în ultimele 12 luni și, respectiv, 39 la sută din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020), în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.
Programul guvernamental „Prima Casă”, modificat prin programul „O casă, o familie”, a devenit din 15 august 2020 „Noua Casă”. Programul „Noua Casă” elimină restricțiile cu privire la venit și prevederile legate de subvenționarea ratelor de dobândă, elementul de noutate constând în diferențierea proporției reprezentând avansul și garanția din partea statului în funcție de valoarea creditului, astfel: (i) pentru creditele destinate achiziției de locuințe noi de până la maximum 140.000 euro, avansul perceput este în valoare de 15 la sută, iar garanția în numele și contul statului este de 60 la sută; (ii) pentru creditele pentru locuințe noi de până la 70.000 euro, avansul este de 5 la sută, iar garanția de 50 la sută; (iii) pentru creditele pentru achiziționarea de locuințe vechi se aplică condițiile de la creditele pentru locuințe noi în valoare de până la 70.000 euro.
BNR afirmă că pandemia COVID-19 a avut un impact vizibil asupra pieței imobiliare, însă, spre deosebire de episoadele anterioare de criză, nu se așteaptă efecte negative pe scară largă la nivelul sectorului imobiliar. Incertitudinile care caracterizează evoluțiile economice viitoare, atât din România, cât și pe plan european și global, pot însă pune presiune importantă pe echilibrele pieței imobiliare.
Prețul proprietăților rezidențiale s-a majorat în ultimul trimestru al anului 2020 cu 2 la sută în termeni nominali față de ultimul trimestru din 2019, înregistrând o scădere secvențială a prețurilor în trimestrl 3 2020 față de trimestrul anterior de -2,6 la sută. Pentru următoarele 3 luni, așteptările legate de creșterea prețurilor s-au îmbunătățit semnificativ, indicând o evoluție robustă a piețeii imobiliare și în a doua jumătate a anului 2021, arată BNR. Evoluția prețurilor imobiliare din România a fost în linie cu dinamica înregistrată și Ungaria și Bulgaria, unde prețurile imobiliare au înregistrat o ușoară scădere la T2/ T3 2020, pe când piețele imobiliare la nivel european, cât si pentru alte țări precum Cehia sau Polonia, au fost mai reziliente, neavând nici un trimestru de scădere a prețurilor imobiliare.