Foto: Dreamstime
Una din trei românce declară că ar fi fericită cu un salariu de cel puțin 1.000 de euro pe lună (net), arată un studiu realizat de Dynata, pentru aplicația financiară Revolut. Femeile cred într-o proporție mai mare decât bărbații că ar merita să câștige chiar și 10.000 de euro pe lună (4% vs. 2%). Studiul arată că tehnologia financiară vine în ajutorul doamnelor, mai ales la cumpărăturile curente și la făcut economii.
Una din trei românce ar fi fericită cu un salariu net lunar de cel puțin 1.000 de euro, iar aproape o treime (32%) consideră că pragul de venit personal net lunar de la care s-ar simți fericită este de cel puțin 2.000 de euro net, arată o analiză realizată de Revolut, aplicație financiară cu peste 27 de milioane de clienți la nivel global, din care 2,6 milioane în România. Aceasta a vrut să afle care este percepția româncelor despre veniturile dezirabile și contribuția fintech la eliminarea disparităților de gen, printr-un sondaj realizat de Dynata.
Accesul femeilor la resursele economice, financiare și profesionale
Femeile consideră mai mult ca bărbații că fericirea adusă de un salariu mare este importantă, susține studiul menționat. De exemplu, 33% dintre femei plasează pragul auto-împlinirii personale aduse de un venit net lunar în intervalul 3.000 – 10.000 euro, față de 31% în cazul bărbaților. De altfel, potrivit aceluiași studiu, anul trecut, 40% dintre femei au beneficiat de o creștere de salariu (egală, superioară sau inferioară inflației), față de 49% dintre bărbați. 21% dintre respondente nu cred că li se va mări salariul nici în 2023, un procent superior atât mediei la nivel național (18%), cât și celui înregistrat în rândul bărbaților.
“Aceste rezultate pot fi puse într-un context mai larg, cel al inegalităților de gen de natură economică și financiară și al evoluției acesteia, în timpul pandemiei de COVID-19 și în ultimele luni, marcate de creșterea costului vieții. Din cauza transformărilor suferite la nivel global de societate din cauza pandemiei de COVID-19 și a creșterii costului vieții, peste 64 de milioane de femei și-au pierdut locurile de muncă, ceea ce s-ar traduce într-o pierdere globală de 800 de miliarde de dolari la nivelul veniturilor individuale, potrivit OXFAM. Totodată, de două ori mai multe tinere și-au pierdut locurile de muncă, în comparație cu bărbații, conform aceleiași surse”, transmit autorii analizei.
Alte statistici oficiale ne arată cât de adânc e decalajul dintre femei și bărbați în privința accesului la resursele economice, financiare și profesionale care pot contribui la împlinirea personală.
Potrivit Raportului cu privire la inegalitatea de gen, realizat în 2022 de Forumul Economic Mondial (WEF), România are o poziție medie în clasamentul celor 146 de țări în privința indexului general (locul 90, cu 0,698, unde 0 înseamnă imparitate și 1 paritate). La secțiunea economică (participare economică și oportunități), țara noastră este pe locul 63, în scădere cu 13 poziții, de pe locul 50 în 2021. Avem poziții mai bune la diferența de salarizare pentru aceeași ocupație (poziția 43) și la diferența dintre veniturile estimate (poziția 50, femeile având mai puțin cu aproximativ 10.000 de dolari față de bărbați). Ne situăm, totuși, pe primul loc la reprezentativitatea de gen în rândul angajaților tehnici și al profesioniștilor și la accesul la servicii de sănătate și supraviețuire, unde disparitatea este zero. Cele mai slabe scoruri se înregistrează la reprezentarea în mediul politic (locul 122).
O altă constatare a studiului a fost aceea că femeile preferă într-o proporție mai mare decât bărbații ca, în cuplu, să existe atât un cont comun pentru cheltuielile casei, cât și un cont personal pentru nevoile proprii (29% dintre femei vs. 20% dintre bărbați).
Studiul a fost realizat în ianuarie 2023, pe un eșantion format din 1.000 de respondenți din România, reprezentativ pentru populația cu vârste de peste 18 ani, pe segmente de vârstă, la nivel de regiune și după gen.