Sursa foto: Pixabay
Comitetul european pentru riscuri sistemice, care monitorizează stabilitatea sistemului financiar al UE, avertizează asupra unui potențial „tsunami” al insolvențelor corporative, odată ce guvernele își vor retrage sprijinul din timpul crizei, instituția solicitând trecerea la politici mai direcționate care să ajute companiile altfel viabile care se luptă cu prea multe datorii, scrie Financial Times.
Numărul companiilor care solicită insolvența a scăzut brusc în majoritatea țărilor europene, după ce pandemia de coronavirus a lovit regiunea în martie anul trecut și a rămas anormal de scăzut în tot restul anului.
Insolvențele corporative au fost evitate în parte datorită măsurilor de sprijin public de 1,5 triliarde de euro, inclusiv prin garanții de împrumut și moratorii, potrivit unui raport publicat miercuri de Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Odată ce acest sprijin este retras, „în cel mai negativ scenariu, insolvențele amânate s-ar materializa brusc și ar declanșa o dinamică de recesiune, care ar putea provoca insolvențe suplimentare”, a transmis CERS, care este prezidată de președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde.
„Rata scăzută de insolvență din prezent ar semăna astfel cu marea care se retrage înainte de un tsunami”, a spus instituția, potrivit căreia prevenirea ar presupune ca companiile să nu iasă din criză cu o povară a datoriilor care le determină să eșueze și să li se permită să se adapteze la schimbări structurale durabile în urma crizei.
CERS a recomandat guvernelor să întreprindă o serie de acțiuni pentru a atenua riscul unui val de insolvențe ale întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea unor politici mai specifice pentru a spori solvabilitatea companiilor altfel viabile și eficientizarea procedurilor de restructurare a datoriilor și de insolvență.
„Intervențiile politice ar trebui să evite sprijinirea «firmelor zombie», deoarece acest lucru ar putea încetini semnificativ recuperarea post-Covid”, arată comitetul.
În loc să ofere asistență generală tuturor companiilor afectate de restricțiile introduse în pandemia de coronavirus, CERS a declarat că guvernele ar trebui să se concentreze pe a ajuta doar companiile care ar fi viabile odată cu ridicarea restricțiilor, asigurându-se în același timp că companiile neviabile vor fi lichidate rapid.
Unele guverne au propus deja modalități de a face față surplusului de datorii corporative lăsat de pandemie. Franța, de exemplu, a propus să transforme o parte din împrumuturile garantate de stat de 130 miliarde de euro în subvenții pentru a ajuta întreprinderile mici, cele mai afectate de criză.
CERS a transmis că companiile au preluat în total împrumuturi cu garanții de stat de 435 miliarde de euro, în toată Europa, din care 289 miliarde de euro erau încă în vigoare în al treilea trimestru al anului trecut.
O altă modalitate de a ajuta companiile supra-îndatorate ar fi ca statele să facă restructurările financiare mai rapide și mai ușoare, a transmis CERS. Instituția a dat exemplul unei reforme olandeze de la începutul acestui an. Olanda a introdus o procedură de preinsolvabilitate pentru ca companiile să își restructureze datoriile.
CERS a solicitat, de asemenea, îmbunătățiri ale cadrelor de insolvență, care variază foarte mult în Europa. De exemplu, în Finlanda, creditorii asigurați recuperează în medie 88 de cenți pentru fiecare euro datorat prin proceduri de executare silită sau de administrare. În schimb, în Grecia, ei recuperează doar 32 de cenți pentru fiecare euro datorat.