Foto: best-citizenships.com
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit despre efortul făcut de România pentru a sprijini Ucraina în transportul de cereale, efort apreciat de liderii europeni care ne susţin pentru intrarea în Spaţiul Schengen. Aurescu a explicat cum Finlanda şi-a schimbat votul, dar şi de ce Olanda, care se află în campanie electorală, ar putea fi convinsă că merităm să fim primiţi în Schengen, transmite News.ro, citând declarații date la Digi 24. Aurescu s-a ferit să dea un răspuns clar, după ce a fost întrebat cât de probabilă e intrarea României, de data asta, în Spaţiul Schengen, el precizând că nu dă termene.
”Acest efort al României în sprijinul Ucrainei, acest efort al României în sprijinul Republicii Moldova – iată, astăzi noi acordăm Republicii Moldova 90% din necesarul de energie electrică pentru consumul Republicii Moldova, lucru care este extrem de apreciat la nivelul Uniunii Europene, la nivelul Statelor Unite, la nivelul comunităţii internaţionale, care este interesată de aceste evoluţii – înseamnă foarte mult, pentru că profilul României a crescut foarte mult şi asta a ajutat foarte mult şi la această campanie de aderare la spaţiul Schengen, pe care, de altfel, noi am început-o cam în urmă cu un an şi jumătate”, a declarat Aurescu.
Ministrul de Externe a precizat că s-a reuşit schimbarea poziţiei Finlandei.
”Am reuşit să schimbăm aceste poziţii prin eforturi făcute la diverse niveluri. Preşedintele României a discutat cu liderii ţărilor respective, mai ales în marja Consiliilor Europene – acolo este momentul cel mai potrivit pentru a discuta astfel de lucruri. Eu am discutat cu aproape toţi miniştrii de externe din statele membre UE care sunt în spaţiul Schengen şi care votează, pentru că nu toate statele UE sunt în spaţiul Schengen. Practic, avem în acest moment confirmări şi reconfirmări ale susţinerii acestor state. Haideţi să să revenim totuşi la acest efort – spuneam despre 6,5 milioane de tone de cereale; raportat la acele coridoare de solidaritate pe care Uniunea Europeană le-a creat, asta înseamnă 14,5 milioane de tone în care sunt incluse aceste 6,5 milioane de tone “ale României”, să spunem, comparat, de asemenea, cu cât a putut fi transferat prin această Iniţiativă a Mării Negre privind Cerealele – 9,9 milioane de tone. Deci puteţi să vă daţi seama care este, dacă vreţi, gradul de contribuţie a României. Revenind la spaţiul Schengen, au fost la început, dacă mă raportez la 2010-2011, când am fost blocaţi pentru prima oară, un număr de state care s-au opus sau, mă rog, au avut rezerve cu privire la aderarea României. Printre ele, cele mai importante erau Franţa, Germania, Finlanda şi Olanda. Franţa şi Germania, anul acesta, prin vocea Preşedintelui Franţei, în România, la Constanţa, iar Cancelarul Scholz, prin discursul pe care l-a susţinut în august, la Praga, au exprimat sprijinul necondiţionat pentru aderarea României la spaţiul Schengen. În ce priveşte Finlanda, poziţia Finlandei s-a schimbat în luna iunie, după ce în luna mai am depus o serie de eforturi – sigur, în coordonare cu colegii mei şi din Suedia, şi din Finlanda – în legătură strânsă şi cu Secretarul General NATO, pentru a încerca să convingem partea turcă să meargă mai departe în acest proces”, a spus Aurescu.
Bogdan Aurescu a vorbit şi despre avantajele pe care Turcia le are.
”La sfârşitul lunii mai, la Istanbul, împreună cu colegul meu polonez – pentru că am participat la o reuniune trilaterală de securitate România-Polonia-Turcia – am avut ocazia să discutăm o oră şi 20 de minute cu Preşedintele Erdoğan şi cu ministrul de externe Çavuşoğlu, reuniune în care am expus, împreună, avantajele, inclusiv pentru pentru Turcia, dar şi pentru securitatea Alianţei Nord-Atlantice în ansamblu, ale aderării Suediei şi Finlandei. A fost un efort care a contat. Ulterior, la Summitul de la Madrid, s-a ajuns la un acord trilateral între Finlanda, Suedia şi Turcia. Pe baza lui, câteva zile mai târziu, s-a semnat Protocolul de aderare pentru cele două state şi în momentul de faţă doar Turcia şi Ungaria mai trebuie să ratifice acest Protocol de aderare. Acest efort al nostru a contat, chiar dacă el nu a fost efortul principal definitoriu – nu avem această ambiţie. Dar ulterior, în luna iunie, Finlanda şi-a schimbat poziţia cu privire la aderarea la spaţiul Schengen, iar acest lucru mi s-a confirmat într-o discuţie pe care am avut-o cu omologul meu în iulie”, a declarat Aurescu.
În ceea ce priveşte discuţiile cu Olanda, contactele au fost permanente.
”Contactele au fost permanente şi cu Olanda şi, cel puţin în ultimele luni, nu a existat reuniune la care să particip împreună cu colegul meu olandez, ministrul de externe Hoekstra, care este în acelaşi timp şi liderul unuia dintre partidele de coaliţie în coaliţia guvernamentală olandeză, Apelul Creştin-Democrat, la care să nu discutăm. Inclusiv zilele acestea, marţi, pe 1 noiembrie am avut o discuţie telefonică, ultima, dar şi în zilele trecute, chiar ieri şi astăzi, am avut un schimb de mesaje, în care încercăm să vedem care sunt paşii de urmat în continuare. Aceste eforturi n-au rămas fără rezultat. După cum aţi văzut, în Parlamentul European, la rezoluţia care a fost adoptată cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, partidul domnului Hoekstra a votat pentru adoptarea rezoluţiei. De asemenea, în Parlamentul olandez, acolo unde s-a discutat acea moţiune care a fost introdusă de un parlamentar al partidului VVD al domnului Rutte, de asemenea partidul domnului Hoekstra a votat împotriva acelei moţiuni”, a declarat Bogdan Aurescu.
Ministrul de Externe a explicat că eforturile de a convinge Olanda continuă.
”Eforturile astea continuă. Tot în Parlamentul olandez, un alt partid din coaliţia de guvernământ, D66, de orientare social-liberală, a votat de asemenea împotriva acelei moţiuni, aşa cum în Parlamentul European a votat pentru adoptarea rezoluţiei”, a subliniat Aurescu.
Întrebat de ce a introdus partidul lui Rutte acea moţiune în Parlamentul Olandei, care reflectă poziţia Olandei faţă de România în Schengen, Aurescu a explicat că aceasta a fost o reacţie la rezoluţia din Parlamentul European.
”A fost o reacţie la rezoluţia din Parlamentul European, iar moţiunea din Parlamentul olandez nu face altceva decât să spună exact ceea ce a spus Premierul Rutte, în România, la Cincu”, a declarat Aurescu.
Întrebat de asemenea, dacă moţiunea blochează aderarea României la Schengen, a explicat că nu este vorba despre o blocare.
”Nu. Este, dacă vreţi, un fel de mandat pentru Premierul Rutte, care a şi vorbit în acest sens, cu acea ocazie, în Parlamentul olandez şi care şi în România, de altfel, când a fost la Cincu, pe 12 octombrie, a spus în felul următor: noi nu ne opunem de principiu aderării României, aşteptăm să vedem care este rezultatul misiunii de evaluare tehnică privind condiţiile de îndeplinit de către România pentru aderarea la Spaţiul Schengen, care a fost de altfel în România, în perioada 9-11 octombrie, şi, de asemenea, aşteptăm un raport pozitiv MCV. “Nu ne opunem de principiu aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen”.
Acum, în ceea ce priveşte aceste două elemente de condiţionalitate, să spunem, există în curs de elaborare raportul MCV, pe baza pachetului de legi ale justiţiei care a fost adoptat pe 17 octombrie de Parlamentul României. La vizita pe care am avut-o împreună cu Prim-ministrul şi cu ministrul justiţiei, domnul Predoiu s-a întâlnit cu comisarii de resort în domeniul justiţiei, şi cu doamna Jourova, şi cu domnul Reynders. Am participat şi eu la o parte din aceste discuţii şi procesul este în curs”, a declarat Aurescu.
Ministrul de Externe a vorbit şi despre vizita experţilor în cotextul Schengen, dar şi despre reacţia Olandei.
”În ceea ce priveşte vizita experţilor, după cum ştiţi, şi a anunţat de altfel şi ministrul de interne, domnul Bode, la momentul respectiv, expertul olandez nu a participat, spunând acelaşi lucru, şi anume că misiunea nu este suficient de largă, că nu acoperă, de exemplu, evaluări privind Sistemul de Informaţii Schengen sau returnările, chestiuni pe care şi Premierul Rutte le-a menţionat în intervenţia sa în Parlamentul olandez, când s-a dezbătut moţiunea respectivă. Acum, raportul misiunii de evaluare pe care eu l-am văzut este foarte pozitiv, el acoperă foarte multe din aceste chestiuni, inclusiv Sistemul de Informaţii Schengen, returnările. Deci este un raport cuprinzător şi pozitiv, chiar dacă Olanda nu a participat cu un expert la misiunea respectivă. Totuşi, au fost 17 experţi din state membre, din 12 state membre, au participat 5 experţi de la Comisia Europeană şi reprezentanţi ai agenţiilor europene care sunt active în România: FRONTEX, Agenţia Drepturilor Fundamentale şi Europol. Raportul este foarte substanţial, are, în partea referitoare la România, cred, vreo 40 de pagini de observaţii care iau punct cu punct, foarte tehnic, pentru că e vorba de o evaluare tehnică, aceste chestiuni. Prin urmare, noi solicităm în momentul ăsta, avem rugămintea către Olanda de a evalua acest raport cât mai rapid. Dacă doresc, aşa cum a fost deja extinsă această invitaţie din partea domnului ministru Bode către omologul său, pot trimite oricând doresc o echipă de experţi, care să verifice în continuare ceea ce partea olandeză mai consideră că trebuie verificat sau să arunce un ochi mai atent pe acest raport şi să constate că el acoperă, eventual, să spunem, preocupările tehnice ale părţii olandeze. Deci există un dialog în curs, domnul ministru Bode este în contact cu omologul său pe acest subiect. Sper să existe o decizie pe acest punct din partea Olandei”, a declarat Aurescu.
Aurescu s-a ferit să dea un răspuns clar, după ce a fost întrebat cât de probabilă e intrarea României, de data asta, în Spaţiul Schengen, el precizând că nu dă termene.
”După cum spunea şi domnul preşedinte Iohannis, există şanse. Dar nici eu, nici Preşedintele nu am dat niciodată termene şi nu am spus că vom intra în spaţiul Schengen până la o anumită data”. este primită în Schengen.
”Eu cred că este important rezultatul, nu neapărat momentul. Asta nu înseamnă că nu e posibil ca în decembrie să se ia o decizie. Dar ceea ce contează şi este important de obţinut este aderarea României la spaţiul Schengen”, a precizat Aurescu.
Ministrul român de Externe s-a referit şi la impactul asupra economiei României, după intrarea în Spaţiul Schengen.
”Deja mediul de afaceri este foarte conştient de avantajele pe care le prezintă această aderare a României. De altfel, nu doar mediul de afaceri românesc, ci şi mediul de afaceri străin este extrem de interesat şi susţine acest demers, inclusiv firmele olandeze din România sau cele care sunt cu sediul în Olanda şi au activităţi doar în România sau relaţii comerciale cu România. De altfel, şi Camera de Comerţ Olandeză din România şi Camera de Comerţ Română din Olanda şi ceea ce se numeşte Dutch Romanian Network, care este o reţea de companii olandeze care au legături de afaceri cu România, s-au pronunţat public în favoarea aderării României la spaţiul Schengen. Deci, este clar că există un impact pozitiv – cei care transportă ştiu cel mai bine: nu mai există cozi la frontiera româno-ungară, de exemplu, unde uneori se petrece foarte mult timp şi atunci, evident, timpul ăsta câştigat se traduce şi în bani câştigaţi. Există, deci, un avantaj cert pentru aderare, dar există avantaje clare în ceea ce priveşte securitatea spaţiului Schengen în ansamblul său. Spaţiul Schengen va fi mai sigur cu aderarea României şi există şi alte avantaje care ţin de integritatea procesului european: până la urmă, vorbim despre o aprofundare a integrării europene pe care România o susţine şi care este foarte importantă”, a mai adăugat Bogdan Aurescu.