Foto: Pexels
Valurile de căldură recente i-au făcut pe consumatori să țină mai mult timp aerul condiționat deschis, iar asta a dus la pene de curent în mai multe orașe din țară, relatează platforma infoclima.ro. Specialiștii spun că sistemul energetic nu este suficient de flexibil ca să se adapteze cererii noi, crescute, și că folosim prea puțin energia regenerabilă, față de potențialul României de producție. Platforma trece în revistă o serie de soluții care ar putea crea rețele mai solide pe timp de caniculă.
Există o serie de surse de energie care nu funcționează la capacitate maximă, atât din cauza uzurii rețelei de energie, care are nevoie de modernizări masive, cât și din cauza limitărilor de import de energie cu care ne confruntăm.
Platforma aduce în discuție starea rețelelor electrice de transport: doar 5.5% din liniile electrice de transport existente au fost realizate după anii 2000.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Transelectrica împarte suprafața României în zece zone din perspectiva capacităților de producere a energiei electrice, zona Dobrogei având de trei ori capacitatea zonei Moldovei, și totuși, în momentul de față, există o congestie a regenerabilelor în Dobrogea: la sfârșitul anului 2023 nu exista niciun MW disponibil, dar 3900 MW erau în așteptare. O veste bună este că în 2024 Transelectrica a adăugat 848 MW în disponibilitatea rețelei pentru zona respectivă, însă cererile au crescut cu un ritm mai accelerat de 1.500 MW.
Limitările transfrontaliere de import a energiei ale României
Ca parte a procesului de consolidare europeană a rețelelor de transport a energiei electrice, în 2009 s-a format organizația ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Electricitate). În cadrul acestei organizații România, prin intermediul Transelectrica, se coordonează cu omologii țărilor europene în scopul tranzacționării eficiente a energiei electrice în momente de surplus a producției de energie, sau din contră, de deficiență. Există limite ale „cantităților” de energie de care ne putem ajuta din partea vecinilor — precum Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova. Asta pentru că importurile trebuie să fie complementare producției interne. Astfel că România nu ar putea consuma exclusiv din exterior.
Tranziția către energie verde
În ultimii șase ani, structura de producție a energiei electrice a fost puternic influențată de retragerile din exploatare ale unor centrale electrice care funcționau pe cărbune sau pe hidrocarburi. Din 2017, la nivelul României au fost retrase capacități totale de 5.508 MW, adică o scădere de 22%, care a fost contrabalansată de doar 2.5% de capacități noi, adică 624 MW, în 2023, echivalentul a două grupuri de la Rovinari sau Turceni.
Suntem în linie cu noi capacități care ar trebui să apară în următorii ani – 1500 MW de regenerabile doar în 2024 –, însă aceeași capacitate din surse poluante va trebui scoasă din exploatare până la sfârșitul lui 2025, și încă 1.140MW până în 2032.
Ce soluții există pentru rețele mai solide pe timp de caniculă, conform Infoclima.ro:
Investiții în infrastructură – Transelectrica va dubla capacitatea transfrontalieră de import/export a energiei electrice cu țările vecine, de la 3370 MW în prezent la 7050 MW în 2030, precum și o sumedenie de modernizări ale liniilor electrice de înaltă tensiune. Iar pe partea de joasă și medie tensiune distribuitorii regionali de energie au început demersuri de întărire a rețelelor, însă unul din factorii majori care încetinesc procesul este efortul de a realiza investiții fără a crește substanțial tarifele la consumatorii finali.
Tranziția către energie curată și constantă – Nu mai este o surpriză pentru nimeni că centralele fotovoltaice și eoliene nu au continuitatea de producție a centralelor clasice pe cărbune, iar pentru a putea manevra energia regenerabilă în timp vor trebui investiții consistente în stocarea la scară largă (cu acumulatori de energie electrică și centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj), un capitol la care România este din păcate codașă în UE.
Colaborarea consumatorilor prin ajustarea comportamentului – Deși apelul Ministrului Energiei la responsabilitatea civică a populației prin reducerea consumului de energie electrică din intervalul 18:00-21:00 este corect din punct de vedere tehnic, acesta activează traumele din trecut legate de limitările pe care le-au suferit generațiile X și Baby Boomers. Rezolvarea smart, dar în același timp herculiană, de motivare a schimbării comportamentului de consum este în implementarea tarifelor dinamice orare, astfel amânarea sau programarea consumurilor de energie va fi răsplătită cu facturi mai mici la energie.
Acest proces ține tot de modernizarea infrastructurii, acesta presupune un grad de adopție ridicat a contoarelor inteligente care să poată înregistra orar aceste consumuri și să poată transmite automat date către furnizori, proces care este în derulare de către distribuitorii de energie electrică.
Integrarea eficientă și digitalizarea prosumatorilor