VIDEO Cei care se întorc. Dragoș Dușe s-a întors din Germania și a fondat Synaptiq, un start-up care vrea să ducă Inteligența Artificială în tratamente oncologice: „Am găsit o Românie care progresează, o Românie în care există oportunități”

Dragoș Dușe, absolvent de facultate de Fizică la Cluj, a plecat pentru studii în Germania, dar s-a reîntors în România după aproape patru ani de diaspora. Aici și-a luat și titlul de „antreprenor”: după ce a testat și piața din Vest, tânărul spune că a găsit în România un mediu mai propice pentru a-și lansa o afacere, care conectează tehnologia AI cu domeniul medical. Dragoș este fondator și CEO al Synaptiq, un startup fondat la Cluj în 2020, care dezvoltă o soluție software ce își propune să vină în ajutorul tratamentelor pentru pacienții oncologici – o platformă bazată pe inteligență artificială, concepută pentru a reduce timpul necesar medicilor pentru a contura volumele țintă și organele cu risc, pentru tratamentele de radioterapie. Echipa de proiect a anunțat că aceasta a început să fie testată de medici din spitale și clinici și așteaptă certificarea CE Marking pentru a ieși pe piață și a se extinde în mediul internațional. Dragoș a povestit pentru Economedia despre traseul său România – Germania – și înapoi în România, dar și despre dezvoltarea proiectului pe un segment abordat și de alte firme, atât startup-uri, cât și giganți tech. Ce a regăsit la întoarcere și de ce merită să lansezi un start-up din țara care încă nu e pe harta mare a inovației în tehnologie?

„Cei care se întorc” este un nou proiect Economedia. Serialul spune poveștile românilor care, după ani petrecuți departe de țară, aleg să revină acasă. Prin exemple concrete, analizăm impactul acestor reîntoarceri asupra economiei, pieței muncii, afacerilor și comunităților. Încercăm să aflăm care sunt motivele care i-au determinat să revină în țară și cum au reușit să se readapteze la realitățile actuale, ce job-uri au sau ce afaceri au lansat și cum se vede România după experiența diasporei. Și lansăm întrebarea: a meritat reîntoarcerea?

Episodul 3 – Dragoș Dușe, fondator de start-up acasă, în România:

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Filmare: Cosmin Tudorescu / Montaj: Darius Petrașcu/ Echipa Studio G4Media

Plecarea la studii în Germania: Visul facultății de afară

Dragoș povestește că a plecat din România în urmă cu aproximativ opt ani, pentru un masterat în Germania. Asta după ce renunțase o dată la planurile sale de a studia în străinătate: în momentul în care și-a ales facultatea, a optat pentru a rămâne în țară, la Cluj, la Facultatea de Fizică din cadrul Universității Babeș-Bolyai, deși menționează că cealaltă variantă era o universitate prestigioasă în Statele Unite. Visul unei universități din afara țării a rămas însă acolo.

„Am plecat în 2017 la un master la Universitatea din Heidelberg. Licența am terminat-o în Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai. A fost un fel de renaștere a visului meu de a studia la o facultate foarte bună. Eu am fost olimpic la fizică și am avut oportunitatea să plec afară, chiar în Statele Unite la licență, doar că am fost cumva, așa… cred că nu am avut suficient curaj în punctul acela și persoanele din jurul meu m-au încurajat să stau în țară, pentru că au zis că pot să fac performanță și aici”, povestește Dragoș.

„Nu regret că am rămas la facultate în România, pentru că a fost o perioadă foarte faină din viața mea. Am ajuns în același oraș cu majoritatea prietenilor mei din liceu și am reușit chiar și aici, la Cluj, să învăț și să fac parte din câteva proiecte de cercetare. Asta mai ales în anii III și IV, pentru că poate că în primul an și un pic în anul II am fost mai fără busolă și mai mult m-am adaptat la viața pe cont propriu, la viața într-un nou oraș”, spune Dragoș.

Ideea studiilor în afara României s-a reactivat însă după faculate.

„Cumva mi-am dat seama că, desigur, la modul absolut poți să faci performanță de oriunde, pentru că depinde doar de tine. Dar e foarte important și mediul. Adică dacă ai colegi competitivi, dacă ai profesori care să te inspire – acestea sunt lucruri care pot să aducă un impact foarte mare. Și am vrut să am și experiența aceasta de facultate de afară, să zicem, o facultate clasată mult mai sus (în ranking-uri universitare), cel puțin pe partea asta de fizică, informatică”, explică Dragoș.

Destinația nu a mai fost însă Statele Unite, traseul ales fiind în Europa.

„A fost totuși un compromis acolo. Cred însă că Universitatea din Heidelberg e comparabilă cu foarte multe universități de renume din Statele Unite. Încă un factor care a contat a fost și faptul că sora mea a fost în Germania, plus că nu am vrut totuși să plec atât de departe”, spune tânărul.

Așa că a urmat experiența germană, la Heidelberg. Cu totul, Dragoș a stat aproape 4 ani în Germania.

Experiența și „armata” germană. „A fost un șoc destul de mare”

Studiile în Germania au început cu „muncă titanică”, spune Dragoș. Și chiar și cu niște „chinuială”, pentru recuperarea diferențelor, dar și cu abordarea unor domenii noi.

„A fost un șoc destul de mare când am ajuns acolo, pentru că mi-am dat seama la ce nivel de pregătire erau elevii de acolo. Într-un fel, chiar dacă eu învățasem și cumva mi-am resuscitat cariera și în timpul licenței la Cluj, tot am avut impresia că am rămas în urmă față de nivelul la care eram pe vremea când participam la olimpiade. Aș zice că a fost o muncă titanică ca să recuperez diferența.
Plus că m-am angrenat și la niște materii unde nu aveam foarte multă experiență, în special pe partea de  programare și inteligență artificială și mi-a fost destul de greu să recuperez și să învăți și skill-ul ăsta astfel încât să-mi permită să dezvolt algoritmi de inteligență artificială.  Dar pot să zic că a meritat tot chinul ăsta și a fost ca un fel de “armată” pentru mine, am reușit să să-mi depășesc niște limite”, spune Dragoș.

Tânărul povestește că a intrat și în zona de cercetare și chiar a testat piața muncii din Germania.

„Eram cumva deschis la orice posibilitate, practic nu am vrut să iau o decizie înainte să văd cum e efectiv să trăiești afară. Am avut și câteva poziții ca asistent de cercetare pe timpul masterului și și după  la un institut de cercetare, Fraunhofer IPA. Mai apoi am prins așa un “dream job” (slujbă de vis, n.red.) la German Cancer Research Center, unde mi-am perfecționat abilitățile legate de inteligența artificială, modalitățile de a folosi tehnologia de machine learning pentru aplicații medicale. Pe vremea aceea, inteligența artificială nu era nici pe departe un “buzzword” atât de mare cum e acum. Dar am a fost la câteva cursuri și mi-am dat seama că o să fie ceva de viitor. Mi-a plăcut foarte mult ideea și am decis că am nevoie de skill-ul ăsta mai departe”, spune Dragoș.

Ce te face să renunți la un „dream job” pentru România? Decizia de reîntoarcere și conturarea ideii de proiect

„Urma să să plec la doctorat în Singapore. Profesorul meu deja vorbise pentru mine pentru o poziție acolo și, cumva, m-am simțit pus în fața unei răscruci. A fost o decizie. A fost o decizie între a urma cumva cariera aceasta sau drumul academic sau a încerca să mă angajez în industrie, poate la o multinațională sau la o companie privată. Sau poate varianta mai aventuroasă în care să fac ceva pe cont propriu. Și am ales să să fac ceva pe cont propriu, deși probabil a fost cel mai dificil dintre drumurile pe care puteam să le aleg”, spune Dragoș.

Alegerea drumului pe cont propriu l-a readus în cele din urmă pe tânăr acasă, în România. Dar abia după ce a încercat să își testeze puterile de novice în ale antreprenoriatului și în Germania. În țară spune însă că a găsit mai multă receptivitate. Și mai multe oportunități, pe o piață în care concurența nu era încă atât de puternică.

„Bineînțeles că a fost și o decizie luată cu sufletul, dar până și la modul obiectiv cumva am observat că lumea era mai receptivă la ceea ce voiam eu să fac în România. În Germania poate că nu aveam o voce sau poate că acolo sunt mai multe idei sau mai multe companii sau mai multe start-up-uri și e greu să te evidențiezi, dar în România chiar a fost unul dintre puținele proiecte de anvergura asta. Aveam ideea (de afacere, n.red.) și am vrut să  încep de aici, încercasem inițial în Germania să duc ideea asta mai departe, dar m-am lovit de o oarecare reticență. Cumva am găsit mai multă deschidere în România”, spune Dragoș.

În ce sens deschidere?

„În România parcă mi s-a oferit mai multă încredere și, de asemenea, nu sunt multe proiecte de genul celui pe care voiam eu să îl lansez. În ultimii ani, într-adevăr, au început să apară tot felul de proiecte interesante. Dar atunci, în 2019 spre 2020, erau și mai puține proiecte, în special pe partea medicală și cu tehnologia asta de inteligență artificială și cumva am simțit că actorii din antreprenoriat sunt mult mai fericiți să susțină genul acesta de idei. Am primit încurajare, am simțit că pot să obțin investiție și am și obținut-o”, spune Dragoș.

Așa că în 2020 s-a întors în România.

Lansarea în antreprenoriat: „Te încui în cușcă și arunci cheia”

„Am lucrat până prin septembrie-octombrie 2020 la Centrul German de Cercetare a Cancerului și mai apoi am luat decizia. Cumva mă tenta să mă înscriu și la doctorat și în același timp să fac ideea aceasta de proiect, în paralel. Dar mi-am dat seama că s-ar putea să mă obișnuiesc cu confortul și să nu încerc destul. Pentru că dacă ești la doctorat deja ai niște responsabilități acolo, ai un venit care ți se oferă și ar fi fost cumva “călduț”. E expresia aceea că te încui în cușcă și arunci cheia. Cam așa am făcut eu. Mi-am dat demisia, am plecat, aveam niște economii, destul de puține, iar pe final am și stat cu părinții mei. A durat până a venit investiția. Mi-am dat nouă luni ca să pun proiectul ăsta pe picioare. Ăsta a fost deadline-ul meu. Și chiar am reușit să obținem investiție, cred că în mai puțin de nouă luni din momentul în care am lucrat full-time la proiect”, spune Dragoș.

S-a conturat și echipa, formată cu precădere din tineri cu background tehnic la care s-au alăturat medici, și ei mai ales tineri – inclusiv rezidenți, dar și oameni din zona de business.

Echipa are acum în jur de 20 de oameni, iar aproape jumătate dintre ei lucrează part-time, pentru că sunt medici care lucrează deja în spitale și clinici. “În primul rând, ei trebuie să-și îndeplinească datoria față de pacienții și clinica unde lucrează și în timpul liber sau după program ne ajută cu colectarea și adnotarea datelor medicale, astfel încât algoritmii noștri de inteligență artificială să învețe de la cei mai buni”, spune Dragoș.

Ce a regăsit antreprenorul novice la întoarcerea în România

„Am găsit o Românie care progresează, o Românie în care există oportunități și, chiar dacă din anumite puncte de vedere e mult mai dificil, poate din alte puncte de vedere România îți oferă niște avantaje, pentru că totuși avem acces la o forță de muncă calificată și la un preț mult mai rezonabil decât în țările din vest. Față de Germania, cel puțin, e mai puțină birocrație, chiar dacă pare greu de crezut. Sunt câteva avantaje și asta mi-a plăcut să văd la România. Chiar dacă la modul absolut încă mai avem mult de progresat, e important să progresăm într-un ritm accelerat”, spune Dragoș.

CEO-ul Synaptiq susține că echipa a conturat un produs funcțional.

Produsul și stadiul proiectului: AI în radioterapie

„În momentul de față, după câțiva ani de cercetare și dezvoltare, am reușit să avem un produs complet funcțional, care e capabil să contureze toate structurile regăsite în ghidurile internaționale pentru tratamentul de radioterapie, inclusiv volume țintă și stații ganglionare”, susține Dragoș.

Echipa a aplicat și pentru un patent și spune că a obținut și un grant național din partea Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, prin care intenționează să dezvolte o funcționalitate care va ajuta medicii mult mai mult la conturarea, la identificarea tumorilor.

Urmează aprobări necesare pentru ca produsul să ajungă oficial în piață.

„Am realizat studiile clinice necesare și toată documentația pentru CE marking. Deci varianta pe care o avem acum este testată, validată, documentată. Am primit feedback pozitiv. Ne așteptăm ca peste câteva săptămâni să obținem certificatul și aprobare de comercializare la nivel european, după un proces de vreo 3 ani”, a spus Dragoș.

CEO-ul Synaptiq spune că produsul a început să fie folosit de medici din spitale și clinici, sub formă de trial (în teste), în România, dar a fost testat și în Italia, în Ungaria și în Republica Moldova. „Pe partea de early adoption, am încercat să vindem partea non-clinică a produsului, urmând ca, după ce primim certificarea efectivă, să ieșim în piață cu soluția noastră completă. Dar ea a fost deja folosită în spitale, ca trial, în cadrul procesului de validare, cu aprobări ale comisiilor de etică”, explică Dragoș.

Echipa se pregătește, așadar, pentru pasul următor: comercializarea, inclusiv pe piețe externe, după ce Synaptiq primește aprobările necesare.

„Multe discuții trebuie începute din timp, pentru că până în momentul comercializării lucrurile durează, industria de sănătate are un ciclu de vânzări destul de lung, așa că relațiile de business se construiesc destul de greu și noi muncim și pe frontul ăsta de de ceva timp și vrem să scalăm accelerat în momentul în care vom putea comercializa produsul. Sperăm și avem în plan să obținem o investiție considerabilă de la un lanț de clinici de radioterapie”, spune Dragoș.

Firma a atras până acum o serie de finanțări și a obținut granturi din partea fondului Innovation Norway, dar și a Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Startup-ul se numără, de asemenea, printre „alumnii” programului  Techcelerator, a atras bani de la fonduri VC, precum GapMinder sau Cleverage și a participat la competiții ca Innovation Labs sau InnovX.

Acesta explică și motivele pentru care finanțarea e subiect sensibil la un startup din sectorul în care s-a lansat.

„Partea financiară a fost tot timpul o problemă, mai ales că dimensiunea investițiilor în România este mult mai redusă. Și noi ne-am ales și un domeniu în care necesitatea financiară e de obicei mai crescută decât la alte produse și la alte modele de afaceri, pentru că trebuie să faci un studiu clinic, documentație, ai nevoie de consultanți. Ai de așteptat câțiva ani, iar tehnologia este foarte complexă. Medicii sunt niște user-i pretențioși și, până la urmă, trebuie să fii foarte precis, pentru că un astfel de produs e parte din actul medical. Trebuie și pe partea de securitate să te asiguri că datele pacientului sunt protejate. Deci e nivel 99 de dificultate cam peste tot”, sintetizează Dragoș.

CEO-ul spune că planul este să accelereze partea de vânzări, o dată cu obținerea aprobărilor ncesare, și ar urma internaționalizarea. „Sperăm că putem să accelerăm partea asta de vânzări astfel încât să internaționalizăm produsul și să ajungem la cât mai mulți pacienți, pentru că ăsta a fost scopul de la început, să putem să avem un mic impact pozitiv pentru cât mai mulți pacienți”, spune Dragoș.

Studii realizate de echipa Synaptiq pot fi consultate AICI

La concurență cu alte startup-uri, dar și cu jucători mari pe piața internațională

Startup-ul lucrează într-un domeniu foarte complex, pretențios, precis, în care e nevoie de studii clinice, de validare, de parcurgerea mai multor etape până a ajunge în piață. Cum se vede competiția?

„E o diferență esențială între produsele medicale care folosesc inteligența artificială și cele care nu o folosesc. Despre conceptul de conturare automată se știa de mai mult timp. E o problemă în munca medicilor. Și poate că pentru câteva structuri algoritmii clasici făceau treaba suficient de bine astfel încât să salveze un pic de timp, dar aici vorbim de câteva structuri. În ghidurile internaționale sunt peste 150 de structuri. Dacă tu, cu algoritmii tăi clasici, faci doar 10 bine… pe restul, dacă nu îi faci bine, mai bine face medicul munca de la zero, că altfel rezultatul e inutilizabil. Practic, tu (cu un produs AI) salvezi mult mai mult timp decât softurile care nu folosesc inteligența artificială”, susține Dragoș.

Concurența reală e, așadar, cu produsele care folosesc AI.

„Sunt trei startup-uri, unul din Finlanda, unul din Franța și unul din Canada, care s-au evidențiat și bineînțeles companiile mari – Siemens, Varian și Elekta – care au început să-și dezvolte soluțiile lor. Din ceea ce am văzut până acum, cam start-up-urile au condus zona de inovație”, spune Dragoș. Acesta susține că produsul Synaptiq a făcut parte dintr-un studiu comparativ cu alte software-uri și a ieșit pe locuri de top, în ceea ce privește acuratețea rezultatelor și timpul salvat.

Tânărul antreprenor spune că instrumentul dezvoltat de startup-ul clujean are avantaje competitive și urmărește o colaborare medic- AI. „Nu vrem un one button AI, vrem un AI cu care să interacționez cât mai profund”, sintetizează Dragoș.

Astfel, viziunea de business este ca medicul și rehnologia să colaboreze cât mai îndeaproape.

„Viziunea altor start-up-uri e să fie ceva în background ca să-ți dea rezultatul. Și noi mergem exact în direcția opusă și credem că e direcția câștigătoare. De ce? Uitați-vă la modele de machine learning care au creat acest “hype”, de exemplu chatGPT. De ce e chatGPT atât de renumit sau de ce a fost atâta vâlvă în jurul lui? Pentru că puteai să vorbești cu el, adică să-i dai o sarcină, după care să zici OK, fă textul mai scurt, fă-l altfel! Puteai să dai context, puteai să vorbești cu el iterativ. Era ca un fel de ping-pong, comunicare și asta e important”, spune Dragoș.

Astfel de soluții sunt pe piață de câțiva ani. Spre exemplu, în Marea Britanie, nouă sisteme de inteligență artificială (AI) pentru planificarea contururilor în radioterapie au fost aprobate de Institutul Național pentru Sănătate și Excelență Clinică (NICE) din 2023, în cadrul unui plan pe 3 ani de colectare a mai multor dovezi privind utilizarea acestora, conform publicației de specialitate The Lancet.

Echipa lucrează la perfecționarea produsului, dar se gândește și la produse cumva complementare acestui software și chiar la produse care să să iasă din verticala de radioterapie, dar care să fie în sfera de imagistică medicală.

„Deciziile acestea nu sunt 100% luate. Cred că o să explorăm. O să fie o o perioadă exploratorie și o perioadă în care vrem și să fructificăm faptul că avem produsul acesta gata și să îl ducem la cât mai mulți pacienți și la cât mai multe clinici”, spune Dragoș.

În funcție de evoluția din piață, Synaptiq ar trebui să crească și echipa

România în anii recenți. Cum se măsoară progresul?

„Cred că stăm destul de bine, se vede acest progress. Suntem obișnuiți să trăim aici zi de zi și anumite mentalități și probleme nu se schimbă peste noapte, deci cumva rămânem cu impresia că nu s-au schimbat multe. Dar dacă luăm un film de acum 15-20 de ani sau încercăm cu adevărat să ne amintim cum era atunci, probabil că o să observăm un progres major. Cel puțin asta e impresia mea. Sunt și lucruri care nu merg, absolut. La nivel absolut nu stăm atât de bine încă, dar cred că e mai importantă rata progresului, nu? Adică dacă lucrurile merg în direcția bună e mai important decât faptul că în momentul de față să zicem că nivelul de trai sau oportunitățile sau alte lucruri nu sunt ideale”, crede Dragoș.

„Mai sunt mici șocuri culturale când te întorci și sunt anumite chestii care au sens total când ești afară și par lucruri de bun simț și te întrebi de ce nu se fac peste tot.  De exemplu, chestiunea cu reciclatul. Ok, poate că îți ia un pic să te obișnuiești cu asta, dar, până la urmă, dacă stai să te gândești la impactul pe care-l aduci, ar trebui să fie o chestie de bun simț”, completează acesta.

A meritat reîntoarcerea?

„Da, a meritat. Adică cu siguranță nu regret și mă bucur că am făcut alegerea aceasta. E o alegere și cu sufletul, dar și la nivelul obiectiv. Am multe motive să mă bucur că am făcut-o. Faptul că avem o doză de succes, chiar dacă mai este mult de muncă și mai avem multe de demonstrat, mă face să cred că am făcut alegerea bună. Pentru că pot să zic că dacă rămâneam în Germania eram mai departe în momentul acesta, dar poate n-aș fi ajuns aici sau poate startup-ul ar fi murit cu mult înainte, din cauza altor probleme sau a altor impedimente. Așa că faptul că am reușit să facem asta în România mă face să cred că e o alegere bună pe mai departe”, spune Dragoș.

Acesta spune că e loc și de mai bine, dar viitorul firmei îl vede în România.

„Cred că mai sunt multe îmbunătățiri la nivel legislativ care trebuie făcute astfel încât să poți să oferi un mediu economic propice și pentru startup-uri și pentru firme mari și așa mai departe. Dar nu ne propunem să ne mutăm operațiunile în Dubai sau nu știu unde. Cred că o să continuăm cum am făcut-o până acum. Bineînțeles, poate să ne extindem în momentul când mergem în alte țări cu produsul. O să avem și acolo mici filiale”, spune acesta.

Planul pentru următoarele luni? “Vrem să creștem, vrem prezență internațională, vrem să ne mărim echipa, să ne uităm cu un ochi și pe alte continente și chiar să ne gândim la și mai multe produse care pot să fie benefice pentru pacienți oncologici”, spune tânărul antreprenor.

Acest interviu a fost transcris folosind și Vatis Tech.

Citește și primele episoade din seria Cei care se întorc:

VIDEO Economedia lansează seria „Cei care se întorc”. Marius Dumitrașcu, fermier în Vaslui, a revenit după 18 ani acasă, unde își dezvoltă o afacere în agricultură: „În România încă este loc să te dezvolți și chiar foarte repede” / A meritat reîntoarcerea? „O spun cu litere mari: „D” și „A”!”

VIDEO Cei care se întorc. Bogdan Ivănel s-a întors din Olanda și a lansat o asociație care creează soluții digitale pentru probleme din societate. Fondatorul Code for Romania: “Există niște schimbări de fațadă, de poleială, dar cred că cele de substanță nu s-au petrecut niciodată”