Sursa foto: Nord-Stream.com
„Energia nucleară și gazele naturale, surse esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică?” este a cincea conferință dintr-o serie de 12 întâlniri care își propun să găsească răspunsuri la provocările viitorului și să descrie modul în care România se adaptează la marile tendințe societale. Conferința are loc astăzi, 25 februarie, între orele 10-12 AM, în format online.
Invitații conferinței organizate de portalurile Economedia și G4Media și compania de insolvență Sierra Quadrant sunt:
- Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica SA
- Carolina Novac, consilier în domeniul energiei al premierului Republicii Moldova
- Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă
- Cosmin Păcuraru, expert independent în domeniul securității și politicilor energetice
- Alin Tănase, Climate and Energy Campaigner, Greenpeace România
Moderator: Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media.ro.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Urmărește live principalele declarații ale invitaților, de la ora 10.00.
10,00 Cosmin Ghiță, Nuclearelectrica
- Includerea energiei nucleare vine ca o recunoaștere a acestei surse de energie ca una curată, sustenabilă
- Indiferent de sursele de finanțare, această recunoaștere arată rolul energiei nucleare în sistemul energetic și modul în care-l poate susține, ca pilon, în complementaritate cu alte surse de energie curată
- Actul delegat reprezintă un semnal de sprijin politic foarte important
- Vom avea nevoie de toate capacitățile și de toate tipurile de tehnologii pentru a putea face față provocării decarbonizării și pentru a ne putea menține stilul de viață
- Eu întrevăd un viitor cu parcuri mixte, unde să ai capacități de energie nucleară alături de regenerabile. Un viitor pe care o să-l vedem în următorii 10 – 15 ani
Cosmin Ghiță, despre reactoare nucleare de mici dimensiuni
- Noi am studiat mai multe tipuri de tehnologie de reactoare modulare, la fel ca alți membri din industrie
- Această tehnologie, pe care am selectat-o, cu o posibilă livrare a unui prim modul în această decadă, e singura autorizată de un reglementator la nivel internațional, reglementatorul american
- În SUA se dezvoltă mai multe tehnologii de acest tip. Nu toate aceste tehnologii au trecut de aprobare.
- Tehnologia nu este nouă, o cunoaștem de peste 50 de ani. Primele reactoare implementate au fost la scară mică, avem reactoare mici în diverse aplicații non-civile
- Această tehnologie înglobează răspunsuri la deficiențe constatate în timp la reactoare clasice
- După Fukushima au fost dezvoltate o serie de îmbunătățiri iar această tehnologie la care noi ne uităm are deja încorporate în ea aceste îmbunătățiri
- Este o tehnologie sigură, va fi autorizată în conformitate cu toate standardele internaționale, cu legislația europeană și națională
- Nu o să facem niciun fel de derogare în acest sens
- Sperăm ca în jurul anului 2025 – 2026 să avem un proiect al centrale, cum va fi dispusă. Noi acum vrem să începem să lucrăm la aceste faze inițiale
- Din perspectiva UE, sunt o serie de discuții pentru a gestiona implementarea acestei tehnologii, grupul de lucru este coordonat de Direcția generală pentru energie
- Ne uităm la mai multe aspecte: licențiere, autorizare, eficiență, mod de adresare a autorizațiilor de construcție și de mediu, capabilități de implementare și de susține în industria locală
- Suntem parte în acele discuții
- Nu pot să vă spun dacă ce ne-am propus noi va rămâne la fel pentru că tocmai acum au început aceste discuții având în vedere interesul mai multor state membre de a implementa această tehnologie
- Franța a anunțat anul 2030, Marea Britanie anunță 2029, sunt memorandumuri semnate cu Cehia, Bulgaria, Estonia, care vor să implementeze această tehnologie
- O să fie din ce în ce mai mult focus al UE pentru a gestiona corect procesul de autorizare
- Este o provocare frumoasă pentru industria nucleară și poate fi o rejuvenare care să permită creșterea aportului altor tipuri de energie cu caracter diferit, pentru a crea noile sisteme energetice
10:21 Alin Tănase, Greenpeace
- Noi ne opunem energiei nucleare
- Criza climatică este presantă, considerăm că e prea târziu momentul în care reactoarele modulare mici vor fi puse în funcțiune
- Reactoarele vin cu limitările existente, iar deșeurile trebuie reprocesate sau depozitate. Unde vor fi depozitate, în România, în SUA?
Cosmin Ghiță:
- Noi avem planuri de gestionare a deșeurilor nucleare, pentru tehnologia existentă. Pentru reactoarele modulare mici amprenta dezvoltării deșeurilor este mult mai mică
- Analizăm mai multe soluții care să ducă la o gestiune eficientă
- România nu deține capabilități de reprocesare, singura țară la nivel european este Franța
- Nu avem acum o decizie luată, concretă, pentru gestionarea deșeurilor, dar acest lucru va face parte din construirea proiectului centralei, conform autorizațiilor de mediu
- Soluția va fi dată la momentul la care vom avea toate datele necesare
10:26 Carolina Novac
- Suntem în stare de urgență. Nu avem la momentul actual certitudinea în privința continuității livrărilor de gaze din partea Rusiei
- Deja vedem că gazul la piața spot a crescut semnificativ, fiind corelat și la prețul petrolului
- Vedem deja modificări
- La momentul actual suntem în proces de negociere a contractului de electricitate cu furnizorul din Transnistria
- Segmentul acesta de decarbonizare nu trebuie niciodată dezechilibrat cu securitatea de aprovizionare
- Acest lucru se simte cu adevărat în Moldova, acum
- Nu ne putem permite să ne trezim într-o zi fără gaz și electricitate
- Pentru noi este extrem de important gazoductul cu România
- Trebuie să încercăm să depozităm gazul, avem și o problemă de legislație, putem depozita doar 20% din consumul de gaz
- Gazprom vede aici o problemă, nu se permite exportul, conform contractului
- Vara vom lucra foarte mult pe securitate energetică, pentru a evita acele crize pe care le-am avut
- Ce se întâmplă acum în Ucraina, nu trebuie să subminăm rolul securității de aprovizionare
- Cred că în cazul sancțiunilor este luat în calcul și acest aspect
10:30 Cosmin Păcurau:
- Mă bucur că există acest proiect inițiat de Transgaz pe conducta Iași Ungheni Chișinău și că azi Transelectrica studiază interconectarea din punct de vedere electric
- Cred că Republica Moldova ar trebui să vină la standardele UE pentru a putea realiza aceste interconectări. Văd o oportunitate în această tensiune regională, pentru că se vor stabili noi reguli și noi contacte regionale și o regândire a regenerabilelor
Carolina Novac:
- Conducta Iași Chișinău a fost finalizată în octombrie, este operațională, singura problemă este efectiv de preț
- În ciuda dependenței de Gazprom, acest preț este ok. Dezavantajul este securitatea în aprovizionare
- Ce încercăm să facem este depozitarea
- Faptul că avem acces la o altă conductă, în cazul unei crize, există posibilitatea de a primi gaz și prin altă conductă, atât timp cât și România are gaz disponibil
- Dacă ne uităm nominal, prețul cu Gazprom este mai jos.
- Acum lucrăm și pe electricitate, Vulcănești Chișinău o conexiune asincronă, se lucrează intens la acest proiect
- Știm că această linie va dura ceva timp până va fi finalizată, dar ne bucură se avem posibilitatea să diversificăm sursele. Avem și linia de nord, Bălți Suceava
- În acest context regional diversificarea este foarte importantă
10:40 Alin Tănase, despre proiectul Ucrainei de hidrocentrale pe Nistru
- La nivel european sunt urmărite proiectele de hidro mare
- Sunt cel puțin două proiecte problematice în România, pe Valea Jiului, în care instanța a decis că lucrările trebuie oprite, și proiectul de la Răstolnița
- Evident că distrugerea mediului a fost deja făcută. În Republica Moldova, din păcate, nu există un birou Greenpeace, dar principiul se aplică, ne opunem construcției de hidrocentrale mari, nu le considerăm ca fiind surse de energie regenerabilă
- Trendul global este să se renunțe la aceste proiecte
- Problema cea mai mare este biodiversitate. E clar că blocarea unui râu afectează biodiversitatea
10:45 Cosmin Păcuraru
- Gazelor din Marea Neagră ar trebui să le punem cruce. Azi a apărut în presă că Insula Șerpilor a fost ocupată de Rusia
- Distanța de la rezervele de care discutăm până la Sevastopol este 150 – 200 km. Distanța până la malul românesc, cam tot atât
- Dacă se vor extrage cândva aceste gaze, am un mare semn de întrebare pentru că există tensiune în zonă
- Noi credem că o companie se va duce acolo cu echipamente de miliarde de dolari pentru a extrage, când avioanele rusești sunt pe deasupra
- Dacă se termină conflictul, dacă Rusia pleacă din Crimeea, ceea ce mă îndoiesc, atunci mai avem o șansă
- Venirea trupelor rusești pe Insula Șerpilor înseamnă de fapt o reîmpărțire a platoului maritim din Marea Neagră
- Fiecare țară are o geografie diferită. Statele din sud au mai mult soare, cele din nord mai puțin. În România, Austria, sudul Germaniei, sunt munți, deci avem o altă posibilitate de amplasare de hidrocentrale
- Polonia se bazează mai mult pe cărbune, Germania se bazează și ea pe cărbune, nordul Europei importă gaz, România are și gaz, și cărbune
- Trebuie să ținem cont de o istorie a industrializării pe care o are fiecare țară
- În Germania se producea oțel cu 70 de ani înainte de România, care azi nu mai are o industrie energofagă așa de mare
- Trebuie să ținem cont și de dezvoltarea urbană, stiluri de viață diferite, arhitectura mixului energetic.
- Nu cred că putem uniformiza în UE niște cerințe.
- Sunt convins că cei care au gândit politicile sunt bine intenționați, dar am convingerea că nimeni nu a lucrat în producția și transportul de energie
- Aceste tensiuni în mod sigur vor reseta relațiile comerciale din Europa
- Cred că am intrat într-o altă eră energetică în Europa și cam greu în acest moment să ne bazăm pe energia regenerabilă
10:50 Alin Tănase
- Limitele impuse de UE sunt destul de stricte. Aceste limită înseamnă că centralele respective vor trebui să investească în tehnologii de captare, un cost ridicat care în final va fi suportat de consumatori
- Nu este încă un meci câștigat, actul delegat va ajunge și în Parlamentul European și acolo trebuie să treacă de vot, au nevoie de 354 de voturi. Noi luăm în calcul un proces dacă acest act trece, mai sunt momente în care lucrurile se pot reîntoarce la normal
- Excluderea gazului și a energiei nucleare nu ar împiedica pe nimeni să investească în aceste tehnologii
- Greenpeace a mai contestat în instanțe acte emise la nivel național și european
- În primul rând vom încerca să blocăm acest act delegat în Parlamentul European, unii parlamentari nu sunt mulți de prevederi, de faptul că nu au fost consultați
- Așteptăm momentul respectiv, sperăm să nu se ajungă acolo însă luăm în calcul acest lucru
11:05 Alin Tănase, despre proiectele nucleare din România
- În trecut am fost foarte activi pe domeniul nuclear, am strâns semnături împotriva extinderii proiectului de la Cernavodă
- De atunci, mai degrabă am fost pro-activi pentru că am observat că era un subiect politic, care apărea în apropierea alegerilor
- Acum se discută cu partenerii americani, urmărim îndeaproape, însă nu suntem activi, ci mai degrabă reactivi
Dumitru Chisăliță
- Noi avem o problemă pe care o vedem în mod acut în ultimul an, ne apropiem cu pași rapizi de epuizarea resurselor „negre” ale omenirii: cărbune, petrol, gaze
- Această situație trebuie să fie cumva schimbată spre viitor
- Ne-am obișnuit cu confortul pe care ni-l dau aceste resurse și e important să asigurăm o perioadă cât se poate de lungă folosirea acestor resurse
- Eu văd Green Deal-ul ca o împachetare frumoasă a realității crunte cu care ne confruntăm
- Mă ocup de resurse regenerabile de peste 20 de ani, locuiesc în case pasive, vorbesc din experiență
- Necesitatea de a introduce gazele și energia nucleară e o normalitate, dar nu trebuie văzută ca alternativă, ci un element care să susțină continuarea dezvoltării energiei regenerabile, ca o resursă securitară
- Eu nu cred că pentru România principala problemă este lipsa banilor. Existau foarte multe surse financiare și în trecut care să determine anumite direcții.
- Noi nu am făcut nimic în ultimii zece ani din cauza lipsei viziunii, a unei resurse umane capabile să pună la punct de la construcția unui proiect la implementarea sa
- Și acum suntem deficitari în ce privește probabilitatea implementării acestor proiecte
- Noi încă nu avem conturat care va fi modelul sistemului energetic al viitorului
- Ba ne-am gândit la centrale nucleare, ba la vânt, am revenit la nucleare. Nu avem o viziune asupra viitorului
- Până la bani e nevoie de alte etape pe care noi nu le avem
- Energia regenerabilă are această situație de discontinuitate, când ți-e lumea mai dragă nu o ai și e nevoie să o acoperi cu ceva
- Eu văd gazul ca fiind acel element de echilibrare care să rămână pe termen lung, cu măsuri de captare și stocare a carbonului, pentru că nu cred că vom putea face față încă la un sistem care să se bazeze exclusiv pe surse regenerabile
11:15 Cosmin Păcuraru
- România dispune de 12,5 mil hectare, din care 9,5 milioane sunt folosite în agricultură. Pe fiecare hectar rămân minim 3 tone de agro-biomasă. Dacă înmulțim, avem un potențial de energie regenerabilă fantastic. Putem face hidrogen cu aceste deșeuri, motorină, kerosen. Acest carbon nu e extras din pământ, ci este unul existent, pe care îl putem recircula.
- Deșeurile și gunoaiele – altă sursă imensă de energie. Nu înțeleg de ce autoritățile nu se ocupă de gunoaie și bioenergie
11:20 Dumitru Chisăliță, despre extinderea rețelei de gaze
- Discutăm despre sisteme exclusiv pe gaze, în condițiile în care suntem conștienți că e vorba de o resursă limitată
- Riscăm să băgăm bani în sisteme care în termen foarte scurt pot fi goale
- O alternativă este construirea de sisteme compatibile cu alte forme gazoase de transport. Dacă tot facem un sistem, hai să-l facem pentru 50 de ani, nu pentru 15 ani
- Racordarea gratuită nu înseamnă altceva decât creșterea prețului la gaze, pentru a acoperi costurile. Înseamnă lipsa de responsabilitate a beneficiarului. Sunt sute de localități cu rețele de distribuție de gaze și oamenii nu se racordează.
- Riscăm să construim zeci de mii de km de conducte pentru că e gratis. Toate aceste costuri vor însemna creșteri de prețuri
- Această abordare nu e în concordanță cu momentul, normalitatea și posibilitatea de a avea în viitor niște prețuri mai mici la gaz și energie
11:24 Care ar trebui să fie mixul energetic al României pe termen mediu și lung?
AlinTănase:
- În 2050 ar trebui să avem un mix orientat preponderent spre eolian, solar, interconectări cu mai toate țările, să avem stocare pentru parcuri fotovoltaice și eoliene
- Până în 2035 ar trebui să renunțăm treptat la gaz dacă vrem să menținem creșterea temperaturilor globale sub 2 grade Celsius
- Direcția e bun însă viteza e destul de proastă
Cosmin Păcuraru:
- Depinde cum va evolua războiul din Ucraina. Dacă Rusia taie gazul, vrem nu vrem bem agheasma green deal
- E posibil să revenim la cărbune. Singura soluție pe următorii 15 ani e gazul natural.
- Singura soluție pentru încălzirea aglomerărilor urbane este cogenerarea
- Peste 30 de ani probabil vom avea și o tehnologie foarte bună de înmagazinare a energiei electrice dar nu știm ce ne așteaptă în viitor
- Pe următorii 15 ani este necesar ca gazul să ocupe locul cărbunelui și sper ca energia nucleară să fie implementată mult mai repede
Dumitru Chisăliță
- Într-un studiu de acum un an, am avut următoarele date: în 2020, energia utilă este 40%. 60% într-o formă sau alta se pierde
- Prima preocupare ar fi să ne reducem puternic aceste pierderi. Ținta principală ar fi ca în 2050 să avem o energie utilă de 70%
- A doua măsură este să creștem de trei ori energia utilă din resurse regenerabile
- E nevoie în continuare, după 2035, de o energie securitară, din zona nucleară și gaze naturale, pentru acoperirea momentelor când celelalte resurse nu sunt suficiente
- Degeaba ne stabilim noi niște ținte, trebuie să înțelegem că energia dintr-un baril de petrol e la 250 de dolari dacă vrem să o obținem din surse alternative
- Lucrurile sunt foarte simple: nu va exista un semnal clar pe piață până când prețul barilului nu va sări de acest nivel
- Cu cât întârziem mai mult momentul cu atât vom avea mai puțin timp să ne pregătim
- Avem nevoie de programe de susținere a surselor alternative
- Dacă ne uităm la plafonarea facturilor, din nou se taie taxa de energie verde
- Unii dintre cei mai afectați sunt chiar producătorii de energie verde