Economedia lansează astăzi „Flash Fiscal”, o emisiune pe teme de fiscalitate, care își propune să explice hățișul fiscal din România și cum ne afectează principalele schimbări fiscale naționale și europene. Emisiunea va fi găzduită de Elena Deacu, redactor-șef Economedia, și Mihaela Mitroi, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți fiscali din România, și va aduce de-a lungul timpului invitați relevanți pentru a dezbate temele fiscale de actualitate.
Primul episod al Flash Fiscal este dedicat principalelor schimbări fiscale care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023: impozitarea mai puternică a dividendelor, reducerea plafonului pentru încadrarea unei companii ca microîntreprindere – și viitoarele reduceri de praguri, declararea și schimbarea impozitării veniturilor din chirii, plafonarea beneficiilor pentru angajați, modificări la norma pentru persoane fizice autorizate – PFA. În plus, emisiunea mai abordează și viitoarele discuții despre impozitarea progresivă, oportunitatea introducerii ei, schimbări ale Codului fiscal la care ne putem aștepta în 2023, reforme incluse în PNRR, digitalizarea ANAF, controale fiscale, directive europene cu impact fiscal și impozitul global pe profit.
(Precizare: Această emisiune a fost filmată înainte de 1 ianuarie 2023)
Elena Deacu: Aș dori să începem cu principala ordonanță care ne-a afectat anul acesta pe codul fiscal, Ordonanța 16/2022. O parte din aceasta a intrat în vigoare deja la 1 august 2022, când au crescut accize, când a intrat în vigoare suprataxarea contractelor part-time și s-au diminuat unele facilități fiscale pentru unele venituri. Iar începând cu 1 ianuarie 2023 am văzut încă o serie de măsuri care vor intra în vigoare odată cu această ordonanță și ți-aș propune să le luăm pe rând.
Mihaela Mitroi: Care sunt prevederile cele mai importante? Impozitul pe dividende crește de la 5 la 8%. Mie mi se pare o măsură normală, pentru că totuși impozitul de 5% pe dividende era un impozit destul de redus.
Elena Deacu: Eram printre campionii din UE la fiscalitate joasă pe dividende.
Mihaela Mitroi: Sunt și alte țări în UE, cum ar fi, de exemplu, Cipru, care nu are impozit pe dividende deloc și mai sunt câteva cu cotă mai mică. Dar, mă rog, într-adevăr, eram printre grupul cel acelor țări care aveau o cotă foarte mică de impozitare.
Trecând peste impozitul pe dividende, vorbim despre microcompanii, care este subiectul foarte, foarte discutat. Practic, discutăm de reducerea bazei pentru care se califică o microcompanie de la un milion de euro la 500.000 de euro. Prin PNRR, noi cam știam că se va întâmpla asta. În PNRR era menționat destul de clar faptul că se dorește treptat reducerea numărului de microcompanii prin aceste măsuri fiscale de reducere a veniturilor pentru care se încadrează ca micro-companie.
Problema care a născut dezbatere pe parcursul acestui an jumătatea acestui an este faptul că persoanele care foloseau cel mai mult sistemul de micro-companie erau cei care lucrau într-adevăr în servicii de consultanță. Noi știm bine că sistemul de micro-companie a fost reintrodus în 2016-17, tocmai ca să ajute dezvoltarea acestui tip de business. Deci nu numai business-urile mici, dar și business-ul de consultant. Acuma îl scoatem. Revin la predictibilitate, despre asta e vorba până la urmă. Adică, dacă am introdus un sistem, lasă-l să funcționeze mai mult timp și dacă vrei să-l scoți, anunță cu bun timp înainte.
E adevărat că s-a anunțat cumva prin PNRR faptul că vor să reducă numărul de microcompanii. Deci ne așteptam să se introducă probabil și asemenea măsură. Dar încă o dată, eu susțin ideea ca cu cel puțin 2 ani de zile să fim informați cu privire la o măsură fiscală care afectează, să spunem, un număr mare de contribuabil.
Elena Deacu: În plus, de la 1 ianuarie 2023, o microîntreprindere trebuie să-și angajeze o persoană, vor trebui să aibă un angajat.
Mihaela Mitroi: Eu consider că într-adevăr au fost situații în care probabil s-a abuzat de acest sistem de micro-companie. Până acum, a fost pentru a susține companiile de bună credință și acele persoane care într-adevăr cu bună credință lucrează. Sunt companii mici, au nevoie să dezvolte și au nevoie de puțin, cum să spun, aer fresh. Dar au fost și situații în care, într-adevăr, companii au abuzat sistemul și au împărțit cifra lor de afaceri în mai multe companii, astfel încât să încadreze într-un milion de euro. Și, evident, aveau o fiscalitate mult mai redusă, ceea ce nu este corect, apropo de competiție, de onestitate. Așa încât mie mi se pare corect ca într-adevăr să punem condiția să fie cel puțin un angajat și să punem condiția care s-a introdus ca să nu fi asociat acționar mai mult de în mai mult de 3 companii.
Elena Deacu: Să ne așteptăm în viitor la o reducere suplimentară a pragului pentru micro-întreprinderi?
Mihaela Mitroi: Eu cred că ne vom aștepta la asta. Iar mă raportez la PNRR și cred că încet-încet pragul se va micșora. Dar iarăși revin și spun: dacă asta se intenționează – și probabil că se va întâmpla în 2025 2026 – , aș sugera, aș recomanda să ni se spună. Deci, vă rog frumos, spuneți-ne dacă se întâmplă asta, spuneți-ne de la anul, să știm că se va întâmpla.
Elena Deacu: O altă modificare importantă, care trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie și nu mai intră în vigoare, deoarece a fost amânată pentru 1 ianuarie 2025, este impozitarea locuințelor. Am văzut cum inițial Guvernul dorea să treacă la acea impozitare pe grila notarilor. S-au răzgândit pentru că nu putea fi pusă în practică, după cum au avertizat mulți. În coaliție se luase decizia să fie o creștere de 50% a impozitelor. S-au răzgândit și cu aceasta, iar Parlamentul în cele din urmă a prorogat pentru 1 ianuarie 2025 impozitarea mai mare.
Mihaela Mitroi: Da, discuția a fost cu privire la creșterea a 50% a bazei de impunere. Eu zic că un lucru foarte bun. Este exact ce spuneam mai devreme. Suntem în 2023 și suntem anunțați că în 2025 cresc impozitele. Ar fi bine să știm și cu cât se vor majora în 2025 ca să fim cu atât mai pregătiți.
Era complicat, nu spun că măsura este nerezonabilă, adică împărțirea proprietăților în proprietăți cu destinație rezidențială sau nerezidențială. Mi se pare destul de rezonabil, dar e bine că s-a amânat și vom ști din 2025 ce vom face?
Elena Deacu: Ți se pare un loc bun de plecare această grilă a notarilor? Sau crezi că trebuie revenit asupra mecanismului?
Mihaela Mitroi: Probabil că se va reveni asupra mecanismului și probabil că se va căuta să se identifice un sistem simplu, pe care contribuabilul să știe cum să-l aplice, adică să știe care este baza, simplu de tot și să poată să își declare și să-și plătească taxele.
Părerea mea este că impozitul pe proprietate este o sursă de venit de viitor, să spunem, așa, pentru toate statele lumii.
Viitorul va fi puțin diferit decât înțelegem noi fiscalitatea sau așezarea fiscalității acum. Anumite impozite și taxe care acum nu sunt poate foarte relevante, în sensul mărimii acestora, vor deveni relevante. Și altele care sunt mari vor fi scăzute.
Se va pune accent mai mult pe mediu, pe sănătate, pe impozitarea proprietății și eventual a moștenirii, decât pe impozitul pe venit sau impozitul pe pe profit, poate și mai puțin pe contribuții.
Mă refer la un viitor îndepărtat. Din ce în ce mai mult, generația tânără nu o să mai fie confortabilă cu ideea de contracte de muncă și cu lucrul de la ora 8 la ora 4, vor vrea mai mult mai multă libertate și independență, mai mult un sistem de freelancing ca atare. Va trebui ca contribuțiile, sistemul de contribuții să se adapteze acestui nou model de lucru. Ca atare, probabil că va trebui ca sursele la buget pentru finanțarea cheltuielilor bugetare, dar și a pensiilor, să vină din alte tipuri de taxe și de impozite.
Elena Deacu: Tot anul viitor vine și cu o modificare pentru veniturile din chirii.
Mihaela Mitroi: Până acum plăteam un impozit pe veniturile din chirii de 6%, pentru că aveam o cotă forfetară de 40%. Acum va fi 10%. Lucrul pe care trebuie să-l știm în schimb este că va trebui să notificăm din nou ANAF-ul când avem câte un contract de închiriere, cum făceam pe timpuri. .
Elena Deacu: Ce ai recomanda unui chiriaș dacă proprietarul nu vrea să declare acest contract. Avem o problemă foarte mare. Am văzut de exemplu că declarația la energie pentru chiriași a fost făcută cam în acest sens, ca să fie declarate contractele de închiriere.
Mihaela Mitroi: Chiriașul are foarte multe mijloace prin care poate să se asigure că acest contract este cu adevărat declarat. Inclusiv să anunțe ANAF-ul. Acum fac referire și la legea privind avertizorii de integritate, care cumva are legătură cu ce mă întrebi. Știți că există această lege care este implementată în urma directivei privind avertizorii de integritate, care spune, în termeni simpli, că dacă tu, cetățean, firmă observi o încălcare în orice domeniu, nu numai partea fiscală, de mediu, poți să te duci să declari, să informezi în mod anonim. Oricine poate să să se ducă și să anunțe ce a făcut respectiva persoană, de exemplu că nu și-a înregistrat contractul.
Elena Deacu: O altă măsură de la 1 ianuarie cuprinsă în această ordonanță aduce schimbări privind taxarea unor beneficii aduse angajaților. Se introduce acel plafon lunar pentru venitul neimpozabil. Ce impact are asta?
Mihaela Mitroi: Până acum, angajatorul putea să dea niște beneficii angajatului până la niște plafoane pentru fiecare tip de beneficiu – 400 de euro plafonul pentru asigurare de sănătate, concediu, concediu o dată pe an în limita salariului mediu brut și așa mai departe. Acum s-a introdus plafonarea la 33% din salariu de bază, de încadrare a acestor beneficii care se pot acorda. Deci nu se poate acorda mai mult de atât. Și aceste beneficii la rândul lor sunt și ele plafonate. Deci avem o dată plafonarea beneficiului în sine și pe urmă plafonarea totală a tuturor celor 7 beneficii care intră în această plafonare de 33%. Asta înseamnă, mai simplist vorbind, faptul că probabil că vom putea primi mai puține beneficii, mai ales cei care au salarii mici – salariul de încadrare de bază. Deci 33% dintr-un salariu mic nu poate să aducă prea multe beneficii.
Elena Deacu: Să fie acesta un argument al autorităților pentru ca angajatorii să crească salariul în sine, ci să nu mai compenseze salariile mici prin diverse beneficii?
Mihaela Mitroi: Mă îndoiesc. Ar putea să fie un un argument, dar nu cred că ar ajuta atât de mult, mai ales că am introdus această plafonare de 33%. Marea problemă ca să poți să încurajezi angajatorii să crească salariile nu este să introduci aceste tipuri de plafonări pentru care nu se plătește impozit pe venit, ci este reducerea fiscalității muncii. Despre asta vorbim de ani de zile. Angajatorii nu pot să-și permită să plătească aceste contribuții neplafonate, pentru că suma este mult, mult prea mare.
Eu aș crește salariile oamenilor mei dacă aș avea o reducere a impozitării muncii. Uitați-vă la colegii noștri din Bulgaria. Au un plafon la contribuții de 1.800 de euro, de 3.000 și ceva de leva. Noi suntem dezavantajați din acest punct de vedere. E adevărat că cineva ar putea spune că avem un impozit pe venit destul de mic. Dar avem contribuții mari. Haideți să echilibrăm puțin povestea asta.
Elena Deacu: De la 1 ianuarie se mărește și salariul minim și se continuă acea deducere pentru 200 de lei din salariu. Patronatele propuneau pentru reducerea fiscalității muncii să nu se taxeze 450 de lei pentru niciun angajat din România. Cum ți se pare propunerea patronatelor versus ce a decis Guvernul?
Mihaela Mitroi: Netaxarea cu niciun fel de contribuții este o gură de aer pentru cei care angajează la nivel de salariul minim. Oamenii de afaceri se plâng că Guvernul crește salariu minim, dar nu se gândesc și la costurile angajatorului. Și atunci asta are un impact asupra economiei, pentru că până la urma urmei și Guvernul trebuie să gândească că trebuie să îi ajute pe aceste angajatori. Avem nevoie de aceste companii și ne referim probabil la companiile mici și mijlocii care sunt în această situație și sunt cei care angajează mult personal cu salariul minim. Deci, da, sunt de acord cu propunerile patronatelor, dar nu știu dacă se pot implementa. Oricum s-a luat deja decizia majorării la 3.000 lei.
Elena Deacu: Ministerul Finanțelor pregătește o măsură prin care 200 de lei să fie netaxați pentru orice angajator care crește salariul cu 450 de lei pentru salariile cuprinse între 3.001 lei și 5.000 de lei.
Mihaela Mitroi: Sincer, ce înseamnă 200 de lei la un salariu de 4.000 sau până în 5.000 lei? Sincer, nu e mare economie.
În plus, când o persoană fizică vinde un teren sau o clădire, știm că era o scutire înainte. Dacă era valoarea mai mică de 450.000 de lei nu plăteai impozit, acel impozit de 1-3 %. Acum plătești la tot. În schimb, când cumperi apartamente: înainte puteai să cumperi cu 5% TVA, acum poți să cumperi unul singur până în 600.000 de lei valoare.
Și mai avem niște modificări la PFA, la norma de PFA, care de la 100.000 a ajuns la 25.000. Eu cred că erau mulți IT-iști care erau pe normă de venit pe PFA.
Elena Deacu: Deci vom vedea cumva o migrare dinspre PFA-uri spre alte forme de organizare?
Mihaela Mitroi: Mă îndoiesc. Să nu uităm că microcompania cu managementul și consultanța dispare. Deci cred că va rămâne PFA-ul, dar cu impozitarea în regim normal cu 10%. Dar este important ca PFA-ul să fie PFA, să fim atenți și să nu ne jucăm cu toate aceste concepte.
Elena Deacu: Și mai este o modificare pe care aș vrea să o trecem în revistă: se introduce plata cu cardul pentru încasările cash de până la 50.000 de lei. Da, inițial era luată în calcul cifra de afaceri și și-au dat seama în Parlament că sunt prea multe firme care ar trebui să introducă plata cu cardul. Ți se pare că această nouă modificare va duce la o transparentizare a unor încasări?
Mihaela Mitroi: Da, este absolut nevoie. Oricum, acestea sunt măsuri care vor fi luate și vor fi din ce în mai multe restricții în ceea ce privește plata cash. E normal, sunt măsuri care sunt luate la nivelul întregii Uniuni, deci probabil că în viitor se va micșora acest plafon din ce în ce mai mult.
Cash-ul nu mai este atât de la modă, pentru că există această dorință a întregii lumi, a tuturor statelor lumii, de a găsi modalități de a opri evaziunea fiscală și toate acele operațiuni care sunt periculoase pentru întreaga omenire cu privire la terorism.
Elena Deacu: Au propus sindicatele ca de anul viitor să se înființeze un grup care să includă și Ministerul de Finanțe și patronatele, pentru a se discuta despre impozitarea progresivă. Crezi că se va întâmpla ceva în acest sens anul viitor sau când am putea vedea o impozitare progresivă, pentru că vedem un discurs din ce în ce mai des despre acest subiect.
Mihaela Mitroi: Impozitarea progresivă este un subiect de câțiva ani de zile aș spune. La nivelul Europei Centrale mai sunt puține țări care au menținut cota unică. Cred că le numărăm pe degete. În afară de România, cred că mai avem Bulgaria, Ungaria, Moldova. Restul au introdus toate, încet-încet, cota progresivă. Deci, din punctul meu de vedere, acest lucru se va întâmpla. Când? E cea mai bună întrebare. Din câte înțeleg și mă bucur că asta s-a declarat public nu se va introduce în 2023, nici în 2024, ci probabil începând cu 2025.
Elena Deacu: Să nu uităm că avem alegeri în 2024.
Mihaela Mitroi: Dacă se introduce impozitul progresiv de la 1 ianuarie 2025, aș dori și insist încă o dată să știm ce se dorește să fie introdus și să fim pregătiți. Mai ales, vrem să știm cât va fi cota maximă și îndeosebi vrem să știm dacă, odată cu introducerea impozitului progresiv, se vor plafona contribuțiile sociale.
Nu sunt neapărat împotriva impozitului progresiv, dar sunt împotriva acestuia în măsura în care el este introdus cu contribuții sociale neplafonate, pentru că atunci povara fiscală va fi absolut înfiorătoare pentru toată lumea.
trebuie introdus IVG-ul, impozitul pe venit global, împreună cu cota progresivă. Și aici nu este o chestie simplă și nu va fi foarte simplu cum calculezi impozitele pe care le datorezi. Vom lua toate veniturile de la nivel global să le punem în acest IVG. Probabil nu vom mai avea nedeclararea a acelor venituri cu rețineri la sursă, cum se întâmplă acum. Dacă va fi IVG, probabil că vom avea toate veniturile puse acolo și va fi probabil un sistem de deduceri care va fi introdus tocmai pentru protecția acelor acelor persoane care nu au posibilități, care au copii mai mulți.
Sistemul este destul de greoi. Deci, o dată, sistemul este greoi ca să știi să-l aplici. Și ca atare trebuie să fim informați, ca să putem să fim pregătiți. Și sistemul este greoi ca să poate să fie preluat și analizat de către ANAF. Deci și ANAF-ul trebuie să aibă la rândul lui toate mecanismele, sistemele informatice pregătite pentru a putea prelucra aceste informații.
Deacu Elena: Deci, practic, în 2023 misiunea Guvernului ar trebui să fie să decidă un sistem sau să ia o decizie privind o dată la care se va introduce acest impozit și să lucreze în timp la perfecționarea lui.
Mihaela Mitroi: Eu îmi aduc aminte – și sper că nu mă înșel – că în PNRR spunea că în trimestrul 4 din anul 2022 Guvernul va ieși cu o propunere sau proiect de reformă fiscală în România. Atuncea chiar asta ar trebui să vedem. Și sigur că în această propunere că se vor introduce toate acele măsuri care vor să fie luate în următorii ani.
Mă întorc la PNRR. PNRR-ul spune că se vor elimina din ce în mai mult facilitățile fiscale. Știm că se vor elimina facilitățile pentru cei din construcții și industria alimentară. Probabil și din IT – deși nu știm încă. Scrie și în codul fiscal că până în 2028. Deci lucrurile astea le știm. Haideți să vedem acest proiect, această propunere a Guvernului, să vedem ce scrie în ea, să vedem cum. Și atunci sunt absolut convinsă că asemenea discuții sau dezbateri pe care noi le avem nu vor mai avea loc. .
Elena Deacu: Întotdeauna a existat această evitare a asumării acum a unei decizii pentru anii viitori, deși populația mai degrabă ar prefera asta, decât să se trezească peste noapte cu diverse taxe și impozite noi. În anul 2023 crezi că va mai exista vreo schimbare de impact pe partea fiscală? Să ne așteptăm la ceva anume în anul 2023?
Mihaela Mitroi: Probabil că nu. Și cred că nici în 2024, pentru că situația este cea care ai menționat-o mai devreme. Dar sigur, în următorii ani mă aștept. Nu am nici cea mai mică îndoială. Impozitul progresiv ar fi cel mai important și impozitele și taxele locale. Acestea sunt primele pe care trebuie să la care trebuie să ne gândim. Pe de altă parte, și reducerea contribuțiilor.
Pe de altă parte, vor fi tot felul de reguli de raportare, adică trebuie să luăm în considerare că, pe lângă impozite crescute, taxe crescute, și birocrația contează – adică cât am de raportat, ce am de raportat din ce în ce mai multe. Acuma s-a introdus SAF-T pentru contribuabilii mari, vor fi pentru contribuabili mijlocii, pentru contribuabilii mici, deci toți acești agenți economici vor trebui să se gândească să fie pregătiți și financiar ca să suporte costurile acestor noi reguli de raportare.
E-factura, E-transportul, toate vor intra în vigoare și vor fi aplicate din ce în ce mai mult. Vorbim acum numai pentru anumite bunuri cu risc fiscal ridicat, dar vor fi din ce în ce mai aplicate la nivel general.
Ce vreau să spun este că această dorință a Guvernului de raportare din ce în ce mai multă nu este o chestie punctuală la nivelul României. Este o chestiune pe care o regăsim la nivel internațional. Deci tendința viitoare este transparență, cât mai multă transparență.
Companiile vor ajunge în situația în care li se vor prelua toate informațiile automat de către ANAF, care va trebui să aibă mecanismele necesare pentru prelucrarea acestora, astfel încât practic comunicarea între noi este total total virtuală și controalele vor fi în felul acesta.
Noi deja vedem că deja comunicarea între companii și ANAF se face numai prin Spațiul Privat Virtual, ceea ce eu chiar sincer felicit. Trebuie să și funcționeze bine, au fost și niște sincope, dar așa e la început.
Comunicarea între persoanele fizice și ANAF va fi numai cu Spațiul Privat Virtual. Totul se digitalizează încet-încet.
PNRR-ul spune ca măsură importantă digitalizarea ANAF-ului, deci lucrurile astea se vor întâmpla.
Elena Deacu: Una din criticile companiilor referitor la aceste raportări este că Fiscul le-a introdus niște obligații cărora după aceea tot Fiscul nu este capabil să le facă față. Mă refer la SAF-T și la E-transport.
Mihaela Mitroi: Din păcate, digitalizarea ANAF a rămas în urmă. Este adevărat, dar haideți să încercăm să fim obiectivi. Nu este ușor. Sistemul în sine este un sistem greu și, dacă ne uităm la țările din jur – și eu dau exemplu Poloniei. Ei au implementat de acum vreo 10 ani SAF-T. Vedem că într-adevăr și acolo Fiscul s-a chinuit vreo 5 ani ca să își pună în ordine în toate informațiile primite. Și până și în ziua de azi înțeleg că lucrurile nu sunt chiar 100% OK. Deci nu, nu e un sistem simplu.
Important este ca ANAF să fie deschis cu contribuabilul, să susțină contribuabilul, să nu aplice penalități să îi ajute, astfel încât într-adevăr datele raportate să fie cât mai corecte. Eu înțeleg că asta este ceea ce se dorește la momentul actual la ANAF și mă bucur și felicit, dar să continue așa cu toți contribuabilii, mai ales cu cei mijlocii și mici, pentru că aceștia sunt chiar în imposibilitatea de a angaja consultanți foarte scumpi, pentru că nu au resursele financiare.
Elena Deacu: Vom vedea anul acesta anumite categorii anume vizate de către ANAF. Am văzut că în ultimele luni au fost vizați cu totul alte categorii decât cei cu care eram obișnuiți până acum, de la influenceri la tot felul de activități online?
Mihaela Mitroi: Este absolut normal, acesta este viitorul. Deci este absolut normal ca veniturile obținute de aceste persoane – în unele situații, sunt noi meserii, că nu ne-am gândit până acum la influenceri –să fie captate și să fie impozitate. Deci mă aștept să continuă asemenea acțiuni tematice pe domeniile unde până acum, într-adevăr, ANAF-ul nu se uita cu multă atenție. Această orientare spre identificare a celor care nu plătesc, mai ales persoanelor fizice, este o chestiune care o regăsim la nivel internațional. Până acum vreo 10 ani de zile, toată lumea și toate autoritățile fiscale se uitau la impozitarea companiilor, considerând că aceea este resursa sau sursa cea mai importantă de venituri. În timp s-a descoperit și OECD a intervenit prin 2010 cu o opoziție în care a spus autorităților fiscale din întreaga lume: uitați-vă cu multă atenție la persoanele fizice, pentru că au început să obțină venituri multe și voi nu le impozitați. Și atunci au început încet-încet toate statele lumii să introducă asemenea reguli. Deci mă aștept, într-adevăr, și în România. Am observat, de altfel, și declarația președintelui ANAF cu privire la verificarea persoanelor fizice, control la nivelul persoanelor fizice. Știm că sunt acum grupe identificate cu cei 400 cu averi mari, încă un grup de 5.000 de persoane pentru cei cu risc fiscal ridicat. Sunt absolut convinsă că în măsura în care sistemele informatice vor permite ANAF-ului să capteze și să analizeze, să prelucreze o bază de date mai mare, aceste grupuri vor fi mărite în ceea ce privește numărul, numărul acestora.
Ca o meserie nouă avem criptomonedele, unde veți vedea că apare o directivă europeană, DAC8, care vine să reglementeze common reporting standard, care vorbește despre schimbul de informații la nivel mondial, introduce și schimb de informații în ceea ce privește criptomonedele.
Acestea sunt chestiuni care nu le aveam acum câțiva ani vor fi și altele în viitor pe care le vom regăsi. În viitor vor apărea alte meserii, cum vom impozita cele meserii? Va fi foarte interesant. Acum vreo 5-6 ani se discuta despre impozitarea roboților. Deci sunt chestiuni din ce în ce mai mai interesante și asta ne va aștepta. Și să știți că viitorul ăsta, pe care eu îl numesc îndepărtat, nu va fi foarte îndepărtat. Va fi în câțiva ani de zile, pentru că lucrurile se dezvoltă cu o viteză absolut uimitoare.
Elena Deacu: Pentru că ai menționat directivele europene, la ce altceva ar trebui să fim atenți, care ne va afecta direct în România?
Mihaela Mitroi: Păi, la nivel european vor fi multe chestiuni care se vor schimba. Directiva asta cu privire la platformele comerciale, plaformele online se va introduce de la 1 ianuarie 2023. Directiva cu criptomonedele nu se știe dacă e de la anul. O să vedeți că și Uniunea Europeană caută să identifice acele zone în care se poate abuza din punct de vedere fiscal, să nu se plătească taxe. Și atunci vor să introducă o directivă, se numește ATAD3 – e vorba practic de acele companii care dețin numai acțiuni sau care primesc venituri numai din dividende sau numai din venituri pasive, așa numite din redevențe sau dobânzi. Și dacă avem aceste companii care au o subsidiară într-un alt stat membru, vor să se asigure că acea companie are substanță, e adevărată. Deci vor fi niște reguli noi la nivel european, nu numai între statele membre, dar cu oricine din afara Uniunii Europene. Vor fi de asemenea restricții mai mari cu privire la posibilitatea ca cineva din afara Uniunii Europene să vină să obțină cetățenie sau tot felul de rezidențe prin tot felul de programe, cum era „Golden visa”, din ce în ce mai multe schimburi de informații și în afara Uniunii Europene, astfel încât să identifice toate veniturile pe care cineva le poate avea oriunde în lumea asta.
Apropo, în Marea Britanie, până la 31 ianuarie 2023, toate companiile din afara țării care dețin o proprietate imobiliară în Marea Britanie trebuie să se ducă să le declare la Fisc. Care este scopul? Transparență. Bineînțeles că acele companii trebuie să declare și cine este beneficiarul final. Se presupune că Fiscul din UK va da aceste informații către țările în care beneficiarul final este rezident.
La momentul actual, de exemplu impozitul minim de 15% este pentru companiile companiile mari, de peste 750 de milioane de euro. În viitor va fi pentru toată lumea. Vom declara tot.
Elena Deacu: Consiliul UE a ajuns acum la un acord unanim privind impozitul global de 15%. Avem și în România aproape 50 de companii care se supun acestor noi reguli. Ne va afecta în vreun fel? Ne va ajuta într-un fel, mai ales ținând cont că astfel vor dispărea acele țări care ofereau facilități fiscale și astfel nu veneau la noi investițiile?
Mihaela Mitroi: Când vorbim despre un asemenea conglomerat de companii cu asemenea venituri, toată lumea vrea să pună mâna pe o parte din veniturile acestuia, care înseamnă practic impozitul pe profit și aceste companii. Sigur că sunt doar 50 de companii care ar fi afectate. Noi avem puține. Dar gândiți-vă câte are America sau Marea Britanie sau Franța, Germania. Deci aceste țări vor să se asigure că primesc cei 15%. Degeaba au ei un sistem de impunere de 20% impozit pe profit, dacă nu pot să aplice la nivelul veniturilor acestor companii, pentru că ele se duc în diferite alte țări și beneficiază de tot felul de alte facilități fiscale. Asta e toată filozofia în spate.
Din punctul nostru de vedere, sigur că ne dorim să avem cât mai multe companii de peste 750 de milioane de euro cifră de afaceri, ar fi absolut ideal. Noi, care am avut 16% impozitare, suntem cam acolo. Deci nu cred că asta e o problemă. Noi, ca să încurajăm investițiile în România, trebuie să facem acele lucruri pe care le-am vorbit până acum. Haideți să ne uităm încă o dată la impozitarea muncii, că de aceea avem probleme. Impozitul pe profit este bun, impozitul pe dividende nu este mare. Nu astea sunt problemele. Haideți să vedem dacă putem să menținem anumite facilități pe industriile strategice, pentru că și aici, din punctul meu de vedere, trebuie să definim care este strategia noastră, care sunt industriile pe care vrem să le susținem și cu care putem să fim competitivi? Și hai de acolo să ajutăm să vină investitorii.
Acest interviu a fost transcris cu ajutorul Vatis Tech.