Sursa foto: Pexels
Până în anul 2030, fiecare al zecelea lucrător din România va trece de la o calificare medie la una înaltă și opt din zece persoane din grupa de vârstă 55-59 de ani vor lucra, se arată în Raportul de analiză a convergenței “România – Zona Euro MONITOR” nr. 7/2021, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României și coordonat de Daniel Dăianu. Cererea și oferta de competențe și calificări ale capitalului uman sunt influențate în prezent de creșterea accelerată a nevoii de digitalizare, dar și de necesitatea însușirii de cunoștințe, decurgând din apariția unor noi tehnologii.
La orizontul anului 2030, forța de muncă din România va fi caracterizată cel puțin de trei elemente, arată raportul. Sectoarele economice cu cea mai mare creștere vor fi cel al distribuției și transporturilor, respectiv cel al serviciilor necomercializabile, cum ar fi: asistență medicală și servicii sociale, educație, administrație publică, apărare. Aceasta va determina o creștere a numărului de locuri de muncă pentru ocupații precum șoferi, operatori de instalații mobile sau specialiști în vânzări. Ce mai urmează? Forța de muncă înzestrată cu o calificare înaltă va crește de la 24 la sută în prezent la 35 la sută, în timp ce lucrătorii cu calificare redusă vor avea o pondere în ușoară creștere (de la 22 la sută astăzi, la 26 la sută), iar 40 la sută dintre cei care lucrează vor avea calificare medie, comparativ cu 1 din 2 lucrători în prezent.
De asemenea, pe fondul îmbătrânirii populației, al creșterii vârstei de pensionare și al creșterii numărului de locuri de muncă în economie, opt din zece persoane din grupa de vârstă 55-59 de ani vor lucra (raportul era de cinci din zece în anul 2000).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Până în anul 2030, fiecare al zecelea lucrător din România va trece de la o calificare medie la una înaltă
Principalele politici publice legate de calificarea forței de muncă și piața muncii sunt cuprinse în Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 și Planul de acțiuni. Ținta agregată a Strategiei este legată de gradul de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani, care trebuie să atingă nivelul de 75% la orizontul anului 2027, fără însă să fie luată în calcul posibilitatea creșterii vârstei de pensionare, notează analiza. Realizarea acestui țel se bazează pe îndeplinirea unor obiective subsecvente care privesc, între altele: reducerea deficitelor de competențe, dobândirea de către
tineri, inclusiv NEETs a competențelor, transversale, cu accent pe competențe digitale de bază, de management al carierei, de comunicare și muncă în echipă, precum și competențe de antreprenoriat social și verde; consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii, incluzând aici mecanismele pentru validarea educației non-formale și informale.
Bugetul alocat strict priorităților legate de: creșterea calității ofertei de educație și formare profesională, respectiv, consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții, se ridică la aproximativ 710 milioane euro din fondurile UE, la care se adaugă sume provenite din cofinanțare.