ZIUA EUROPEI. Șapte din zece români declară că se simt cetățeni europeni. Ce arată Eurobarometrul pentru România la capitolul Economie?

Peste un sfert dintre români sunt de părere că situația financiară a propriei gospodării pentru acest an se va înrăutăți și doar unul din patru români este de părere că situația locurilor de muncă este satisfăcătoare la nivelul țării. Acestea sunt câteva dintre concluziile celui mai recent raport naţional Eurobarometru pentru România – Opinia publică în Uniunea Europeană Iarnă 2020-2021. Potrivit aceluiași raport, 26% dintre români evaluează situația economiei românești în 2020 că fiind bună; valoarea a scăzut cu 9 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând în prezent la un nivel similar cu cel din 2018. În contextul unui an marcat puternic la nivel global de pandemia de coronavirus, mulți dintre cetățenii români apreciază integrarea în “familia europeană”: 77% consideră că UE joacă un rol-cheie în a garanta accesul la vaccinurile împotriva COVID-19.

Aproximativ șapte din zece români declară că se simt cetățeni europeni, în timp ce 58% dintre ei apreciază că își cunosc drepturile în calitate de cetățean al Uniunii. Sentimentul de comunitate între cetățenii UE este reprezentat, în viziunea românilor, în primul rând de sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii (22%) și, apoi, de educație (21%), solidaritate (20%), economie (18%) și statul de drept (17%). Acestea sunt câteva dintre concluziile celui mai recent raport naţional Eurobarometru pentru România.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În contextul unui an marcat puternic la nivel global de pandemia de coronavirus, Uniunea Europeană a conceput un plan de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, NextGenerationEU, pentru a sprijini economia prin fonduri nerambursabile și împrumuturi, plan apreciat ca eficient de către 60% dintre români, dar și de majoritatea europenilor (UE27: 55%). Politica externă comună a statelor membre ale Uniunii Europene (RO: 67%; UE27: 73%), dar și politica comercială comună (RO: 66%; UE27: 77%) se mențin drept priorități importante atât pentru români, cât și pentru ceilalți cetățeni europeni. Românii continuă să acorde o importanță semnificativ mai mare conceptului de extindere a Uniunii Europene, comparativ cu media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (RO: 65%; UE27: 46%).

Ponderea românilor care consideră globalizarea ca fiind o oportunitate pentru creșterea economică este de 58% în prezent, o proporție în scădere față de anul anterior (cu -5pp față de 2019). Această percepție înregistrează un trend contrar la nivel european, ea acumulând 4 puncte procentuale în același interval de timp, de la 63% în 2019 la 67% în 2020. Percepția românilor cu privire la situația financiară a propriei gospodării se depreciază cu 5 puncte procentuale față de anul 2019, doar 54% dintre ei (față de 59% în 2019) considerând că aceasta este bună sau foarte bună, în linie cu media europeană ce scade și ea la 68% (mai puțin cu 4pp față de 2019). Totodată, și previziunile cu privire la situația financiară a propriei gospodării pentru următoarele 12 luni și-au temperat optimismul față de anul anterior: 28% dintre români sunt în prezent de părere că această situație se va înrăutăți, în timp ce doar unul din cinci români (21%, -10pp față de anul anterior) sunt de părere că aceasta se va îmbunătăți, media la nivelul Uniunii fiind tot de 21% pentru îmbunătățirea situației (însă este mai ridicată decât cea care privește înrăutățirea situației: – 17%).

Referitor la situația locurilor de muncă, doar unul din patru români este de părere că aceasta este satisfăcătoare la nivelul întregii țări (23%, -15pp față de 2019), însă percepția despre situația personală de la locul de muncă înregistrează o ușoară scădere (46% în 2020, față de 49% în 2019). La nivel european se constată aceeași ușoară tendință de scădere (de la 61% în 2019 la 58% în 2020).
Privind spre viitor, unul din cinci români se așteaptă ca situația locurilor de muncă din țară să se înrăutățească (creștere cu 13pp, de la 33% în 2019, la 49% la finalul lui 2020). La nivel european, percepția de înrăutățire a situației locurilor de muncă la nivel de țară a crescut cu 15 puncte procentuale (de la 27% în 2019, la 42% la final de 2020). Previziunile despre situația personală la locul de muncă sunt similare cu cele la nivel de țară, doar 19% dintre români așteptându-se ca situația lor să se îmbunătățească (similar mediei europene de 20%), în timp ce 29% dintre români anticipează o înrăutățire a acesteia (+16% față de UE27: 13%); pe de altă parte, o treime dintre români sunt de părere că situația va rămâne neschimbată (RO: 35%, UE27: 57%).

Evaluările situației economiei europene rămân în continuare pozitive, 52% dintre români evaluând-o că fiind bună (chiar dacă în scădere cu 12pp față de 2019), percepție ce situează România în continuare peste media europeană (UE27 în 2020: 32%). 26% dintre români evaluează situația economiei românești că fiind bună (valoare în scădere cu 9pp față de anul precedent, fiind în prezent la un nivel similar cu cel din 2018), în timp ce media UE27 (29%) este și ea afectată de scădere (-19pp față de 2019).
65% dintre români se declară în favoarea unei politici energetice comune la nivel european, similar anului anterior, procentul însă rămâne sub cel înregistrat la nivelul UE27 (77%, constant în 2019 și 2020).

Dezvoltarea energiei din surse regenerabile, ca prim obiectiv al Pactului verde european, introdus ca prioritate principală a Comisiei von der Leyen, este menționată de 36% dintre români (similar cu 2019, 34%) ca obiectiv ce ar trebui să fie prioritar în cadrul noului Pact, în timp ce la nivel european aceasta este prima menționată de 52% dintre respondenți (similar cu 2019, 53%). În aceeași proporție de 36%, românii sunt de părere că și combaterea deșeurilor din materiale plastice și abordarea problemei materialelor plastice de unică folosință ar trebui să fie un obiectiv prioritar (media UE27: 48%), unele țări plasând acest obiectiv pe primul loc: Olanda (55%), Slovenia (56%), Malta (58%), Irlanda (59%) și Slovacia (61%). Alte obiective pe care ar trebui să se concentreze Pactul verde european au în vedere: promovarea unei „economii circulare” (UE27: 39%, RO: 31%) și sprijinirea fermierilor din UE prin acordarea unei remunerări corecte cu scopul de a furniza europenilor alimente accesibile și sigure (UE27: 39%, RO: 33%).

Șase din zece români declară că susțin crearea unei politici europene comune privind
migrația (similar anului precedent), această pondere fiind în continuare sub media europeană (RO: 64%; UE27: 73%). Trei din patru români susțin libera circulație a cetățenilor UE, care pot astfel să locuiască, muncească, studieze și să facă afaceri oriunde în Uniune (RO: 75%, UE27: 85%). Sprijinul pentru această idee a înregistrat un ușor câștig față de 2019 la nivelul mediei europene (+1pp, de la 84% în 2019).

În 2019, românii apreciau că situația economică a țării la momentul respectiv începuse să se îmbunătățească, 35% dintre ei considerând că aceasta este relativ bună; în 2020, doar 26% dintre ei mai împărtășesc această părere, revenind la percepția mai degrabă negativă din 2018 (când doar 25% considerau situația economică drept relativ bună). Primele clasate din punct de vedere al pesimismului declarat față de situația economică la nivel local sunt Italia (93%), Spania (91%), Grecia (90%) și Portugalia (90%).

Scăderea optimismului se înregistrează și în perspectiva următoarelor 12 luni în ce privește situația economică națională: astfel, doar 21% dintre români (-7pp față de 2019) cred că aceasta va fi mai bună, comparativ cu aproape jumătate dintre ei (48%, +13 pp față de 2019) care apreciază că ea se va înrăutăți. Pe de altă parte, cetățenii europeni par să fie mai optimiști decât în 2019, apreciind că perspectivele economiilor naționale vor fi mai degrabă pozitive, în proporție de 29% (+10pp). Țările cu cei mai optimiști cetățeni în acest sens sunt Danemarca (45%), Irlanda (44%) și Suedia (44%).

Majoritatea românilor consideră că un vaccin este unica modalitate de a pune capăt pandemiei (RO: 65%, UE27: 70%), iar UE joacă un rol-cheie în a garanta accesul la vaccinurile împotriva COVID-19 în
țară (RO: 77%, UE27: 69%).

Documentul poate fi consultat AICI