O treime din producția totală de energie din România provine azi din parcurile eoliene, care livrează 2.200 de MW în sistem (la puțin peste 3.000 MW putere instalată totală). Energia eoliană este prima în topul surselor de producție, după care urmează energia hidro, cu doar 1.600 de MW (22% din total), în condițiile în care Hidroelectrica are 6.400 MW putere instalată. Urmează nuclearul, care livrează în bandă la circa 1.300 MWh și termocentralele pe gaz.
Este de remarcat că, pe fondul producției mari în parcurile eoliene, peste jumătate din energia României vine din surse regenerabile. Dacă adăugăm și fotovoltaicul, ajungem la 60%.
Un alt efect al producției mari de energie din surse eoliene este că România exportă circa 1.000 de MW orari, ajungând, în cursul nopții, să exporte chiar 2.000 de MW către Ungaria și Bulgaria. În ultimul timp, acalmia adusă de canicula prin care a trecut România a făcut ca țara noastră să fie net importator de energie, neavând aportul electricității livrate de morile de vânt. Per total însă, 2023 a fost un an bun pentru exporturile de electricitate.
România are, în primele șase luni din 2023, cele mai mari exporturi de electricitate din ultimii 10 ani și este totodată net exportator, adică avem cu mult mai multă energie exportată decât importată. Cele mai mari exporturi de electricitate și statutul de exportator net a fost atins pe fondul unui consum redus, și casnic, dar mai ales industrial. Cu marile fabrici energofage închise sau subcapacitate (Alro, Liberty Galați, marile combinate chimice), devine cumva firesc că, în general, consumul local să fie scăzut și excedentul să fie exportat acolo unde există cerere. Iar cerere există la vecinii bulgari și unguri. De altfel, la începutul verii, directorul executiv al Operatorului Sistemului de Electricitate din țara vecină, Angelin Țaciov, citat de Novinite, preciza că Bulgaria preferă să se aprovizioneze cu energie ieftină din România. „În prezent nu importăm de la centrale pe gaz mai ieftine, ci importăm energie electrică din România, produsă de hidrocentralele lor. Prețul este mult mai mic. Și este destul de normal ca piața bulgară să beneficieze”, a spus oficialul bulgar.
Mai este de precizat că, vârfurile de consum din prezent, care doar arareori ating 7.500 MWh, sunt cu mult mai mici ca în anii din urmă. Acum, abia atingem 7.200 – 7.300 MWh. Când industria mergea la capacitate, acum câțiva ani, vârfurile de consum însemnau peste 10.000 de MWh.