Sursa foto: Dreamstime
Sărbătoarea Mărțișorului a fost marcată printr-o serie de cumpărături de dispozitive electronice și accesorii de calitate la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Chiar în ziua de 1 martie, reprezentanții Universității au pus pe SEAP mai multe anunțuri, la care au și primit răspunsuri prompte, în 5 sau 10 minute, prin care spuneau că ar dori să cumpere cele mai noi modele de iPhone sau tablete dintre cele mai scumpe tot de la Apple. Informația privind cele două iPhone 14 Pro Max, adică cele mai noi și mai scumpe din gamă, a fost semnalată pe Facebook, de comunitatea Banii Noștri, un grup care atrage atenția asupra risipei fondurilor publice.
În sistemul de achiziții publice se regăsesc, la data de 1 martie, 7 aparate electronice și accesorii, aproape toate din modelele de vârf, cumpărate de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca:
- Apple iPad Pro 12.9″ (2022) 6th Gen, 512GB, Wi-Fi, Space Grey – 6.890,75 lei fără TVA
- Stylus Apple Pencil (2nd Gen) pentru iPad Pro 12.9″ (3rd Gen) – 588,23 lei fără TVA
- Telefon mobil Samsung Galaxy S22 Ultra, Dual SIM, 512GB, 12GB RAM, 5G, Burgundy – 4.957,97 lei fără TVA
- Husa de protectie Apple Clear Case with MagSafe pentru iPhone 14 Pro Max, Transparent – 210 lei fără TVA
- Husa Cover NJORD Salmon MagSafe pentru iPhone 14 Pro Max Green – 294 lei fără TVA
- Telefon mobil Apple iPhone 14 Pro Max, 256GB, 5G, Gold – 6.117,64 lei fără TVA
- Telefon mobil Apple iPhone 14 Pro Max, 256GB, 5G, Silver – 6.050,41 lei fără TVA
Rezultă că Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. a făcut cumpărături de electronice și accesorii de top de circa 30.000 de lei cu TVA într-o singură zi, echivalentul a 6.000 de euro.
Pe 2 martie, dis de dimineață, la câteva minute după ora 9, a ieșit iar la cumpărături și a achiziționat o tabletă Apple iPad Air 5 (2022), 10.9 inch, 256GB, Cellular, Purple la prețul de 4.201,67 lei fără TVA.
Opriți risipa banilor publici!
Economedia a dezvăluit în mod repetat modul în care statul român cheltuie bani publici fără responsabilitate, ca dintr-un sac fără fund. Așadar, risipa de bani publici este o problemă sistemică în România. Economedia a lansat, în acest context, o campanie prin care cere Guvernului să ia măsuri punctuale și să oprească risipa banilor publici.
Exemplul de mai sus este doar ultimul dintr-o lungă serie. Cel mai recent Economedia a arătat că aproape 70 de consilieri personali sunt angajați în Curtea de Conturi, la cabinetul președintelui, al vicepreședinților, la Autoritatea de Audit și la cabinetele consilierilor de conturi, iar aceștia pot încasa pensie specială dacă lucrează minimum 4 ani în instituție, fiind asimilați funcției de auditor public extern. (Detalii, AICI)
La jumătatea lui februarie, Economedia a dezvăluit cum Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a scos la licitație în SICAP un contract cu o valoare maximală de 1,68 milioane lei pentru achiziția a două autovehicule, necesare la „îndeplinirea misiunilor operative tip 1”. SPP argumentează că are nevoie de aceste autovehicule, la costul de aproape 160.000 de euro/unitate – echivalent în lei, pentru că trebuie să înlocuiască autoturisme uzate din existenta flotă, cu unele noi. (Detalii, AICI)
Anterior, Sindicatul Naţional al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) a atras atenția că Curtea de Conturi, condusă de Mihai Busuioc, a renunțat în mod nejustificat, la pregătirea profesională a auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi, susținută în anii precedenți de către corpul de formatori al instituției, contractând, pe sume impresionante, cursuri de pregătire profesională cu terții. (Detalii, AICI)
Tot SNAPER a atras anterior atenția că consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi, Mihai Busuioc, sunt plătiți cu salarii duble față de auditorii publici din instituție, fără a avea atribuții de control sau pregătire profesională, deoarece au fost angajați fără examen. (Detalii AICI)
Totodată, transportatorul național de gaze Transgaz, companie deținută majoritar de statul român, a acordat tuturor angajaților un „adaos de Crăciun” în valoare de 500 de lei, la finalul anului 2022. Subliniem că reprezentanții companiei au evitat în mod repetat răspunsul la o întrebare generală privind acordarea de prime, doar pentru că bonusul acordat avea altă denumire, respectiv „adaos de Crăciun”.
Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Într-adevăr, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică.
Un alt exemplu este dat de primele de Crăciun în valoare de zeci de milioane de lei acordate de către companiile de stat din România. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. Niciuna dintre aceste companii nu ne-a explicat motivele pentru a acorda aceste prime, decât cu explicații seci că așa este stipulat în Contractul Colectiv de Muncă. Toți angajații au primit aceste prime, indiferent de performanța personală, indiferent de perfomanța companiei. Să ne amintim că unele dintre aceste companii de stat se regăsesc în situații financiare destul de precare, cu pierderi de sute de milioane de lei anual. Imaginați-vă această situație într-o companie privată: să rulezi ani la rândul pe pierdere și în același timp să îți recompensezi angajații cu prime. Un antreprenor cu siguranță nu poate înțelege această logică economică pe care o au companiile de stat.
Statul român cheltuie de asemenea peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului. În ciuda faptului că sunt plătiți cu mii de euro din bani publici, statul român a refuzat să ne furnizeze numele acestor membri de comitet și să ne explice de ce sunt calificați pentru a ocupa posturi decizionale în cadrul unei bănci de importanță strategică, fără a avea experiență relevantă în acest domeniu.
Pe deasupra, statul român se ascunde după umbrela „GDPR” și în alte situații. Economedia a cerut companiilor de stat să ne furnizeze lista defalcată a primelor acordate, astfel: funcția deținută, valoarea primei. Niciuna dintre companii nu a făcut acest lucru, iar unele dintre acestea au furnizat argumentul „încălcarea GDPR”, deși Economedia nu a cerut nume și prenume.
În plus, statul român cheltuie milioane de euro pe achiziții de mii de mașini destinate mai multor instituții subordonate Ministerului de Interne. Justificarea este că „situaţia actuală a înzestrării cu mijloace tehnice a structurilor Ministerului Afacerilor Interne este grevată de o serie de neajunsuri generate de deficitele înregistrate la mai multe categorii de autovehicule. Având în vedere faptul că mijloacele de mobilitate terestră aflate în dotare sunt supuse permanent unei intense uzuri fizice şi morale, măsurile practicate privind realizarea înzestrării, au asigurat parţial necesarul de mijloace al unităţilor, deficitele înregistrate perpetuându-se de la un an la altul. Reamintim că MAI a refuzat, anterior, într-o documentare Economedia despre flota ministerelor, să ne dea detalii despre aceste neajunsuri și nu ne-a spus nici măcar câte mașini deține, deoarece informația este „clasificată”. Documentarea arăta că ministerele au deja flote impresionante de autoturisme, care presupun costuri semnificative lunare și anuale cu întreținerea.
Mai mult, companiile de stat te pot îmbogăți instant, dacă ești dat afară. Este cazul unor foşti membri ai Consiliului de Supraveghere ai Transelectrica, pe care justiția i-a îndreptățit cu compensaţii de peste 150.000 de euro, după ce au fost revocați.
Totodată, vedem periodic companii de stat ale căror conduceri sunt schimbate după cum bate vântul și culoarea politică de la guvernare. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență să numească manageri independenți și profesioniști ai companiilor de stat, dar vedem cum acesta este considerat jalon „sensibil”.