Campanie Economedia: Opriți risipa banilor publici! Sindicat: Consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi iau salarii duble față de auditori, deși nu au pregătire și atribuții de control

Mihai Busuioc Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi, Mihai Busuioc, sunt plătiți cu salarii duble față de auditorii publici din instituție, fără a avea atribuții de control sau pregătire profesională, deoarece au fost angajați fără examen, atrage atenția Sindicatul Naţional al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER).

Conform sindicatului, în Curtea de Conturi există peste 70 de salariați asimilați, în mod nelegal, auditorilor publici externi.

Pe de o parte, spune sindicatul, auditorii externi dobândesc funcția prin examen, dovedind că au cunoștințele necesare pentru a îndeplini calitatea de auditor. Aceștia desfășoară activitatea specifică Curtii de Conturi, respectiv cea de audit, și sunt supuși tuturor restricțiilor, incompatibilităților și interdicțiilor prevăzute de Statutul auditorului și al codului etic. Un auditor extern din Curtea de Conturi câștigă între 6.000 – 8.400 lei, spune sindicatul.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Pe de altă parte, consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi nu au atribuții de control. În plus, sindicatul spune că aceștia nu pot îndeplini calitatea de auditor public extern, cu atât mai mult cu cât aceștia nu au pregătirea și competența necesară funcției de auditor public extern, netrecând printr-o procedură de examinare, prin care să le fi fost certificată pregătirea profesională. Sindicatul afirmă că acești consilieri au fost angajați în cadrul instituției prin „ușa din spate”, adică fără examen. Iar un consilier personal (asimilat ilegal – spune sindicatul – auditorului public extern) câștigă peste 12.000 lei.

SNAPER oferă și câteva exemple:

„Doamna Comșa Simona (consilier personal al președintelui Busuioc) a câștigat în anul 2021 de la Curtea de Conturi (conform declarației de avere) venituri salariale de 145.952 lei, reprezentând un salariu lunar de 12.162 lei/lunar (mai mult chiar decât un director de Cameră de Conturi), Domnul Nichita Dumitru (consilier personal al președintelui Busuioc – la bază teolog și care fără să aibă vreo tangență cu domeniul a fost numit și președinte al Comitetului de Etică) a câștigat în anul 2021 venituri anuale în cuantum de 139.865 lei, reprezentând un salariu lunar de 11.655 lei, iar domnul Costel Costineanu (consilier al președintelui Busuioc) a câștigat în anul 2021 venituri anuale în cuantum de 130.028 lei, reprezentând un salariu lunar de 10.835 lei.

Un alt exemplu este domnul Ioan Hidegcuti (consilierul personal al domnului Consilier de Conturi Dan Firțescu), un respectabil pensionar de peste 75 ani care, deși are o pensie impresionantă, este remunerat de către Curtea de Conturi peste nivelul unui auditor public extern, deși volumul de muncă și mai ales stresul la care este supus auditorul public extern al Curtii de Conturi este incomensurabil mai mare decât al respectabilului domn Hidegcuti care, în afara faptului că ocupă singur un birou în incinta sediului de la Casa Presei (deși auditorii publici externi sunt înghesuiți câte 4-5 într-un birou de 20 mp) este văzut și foarte rar la locul de muncă”.

„Din calculele noastre aproximative, rezultă că cei peste 70 de salariați ai CCR, asimilați, în mod nelegal, auditorilor publici externi consumă din punct de vedere al cheltuielilor salariale un buget echivalent cu cel al unui număr de 10 Camere de Conturi și asta în condițiile în care multe din Camerele de Conturi sunt subdimensionate și nu fac față numărului mare de misiuni de audit, astfel încât timpul efectiv alocat pentru execuția unei misiuni de audit este de doar câteva zile”, arată sindicatul.

În plus, SNAPER susține că acești consilieri personali, alături de „un grup restrâns de persoane din cadrul Curții de Conturi, respectiv persoane apropiate președintelui CCR” au participat și la elaborarea noului Regulament al Curții de Conturi. Realizat sub pretextul unui proiect derulat cu Banca Mondială, noul regulament taie practic din instrumentele și puterile instituției exact când România primește cele mai consistente fonduri europene din istoria sa, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții de Conturi. (Detalii AICI) SNAPER a transmis anterior că prin noul regulament se dorește o slăbire substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi și ar putea fi considerat un posibil atac la siguranța națională. (Detalii, AICI) Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, a cerut Comisiei Europene să precizeze dacă există riscul de a nu putea fi prevenite fraudele cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cu fondurile de coeziune, după ce Curtea de Conturi a României și-a diminuat atribuțiile. (Detalii, AICI)

Opriți risipa banilor publici!

Economedia a dezvăluit în mod repetat modul în care statul român cheltuie bani publici fără responsabilitate, ca dintr-un sac fără fund. Așadar, risipa de bani publici este o problemă sistemică în România. Economedia a lansat, în acest context, o campanie prin care cere Guvernului să ia măsuri punctuale și să oprească risipa banilor publici.

Cel mai recent exemplu este cel al transportatorului național de gaze Transgaz, companie deținută majoritar de statul român, care a acordat tuturor angajaților un „adaos de Crăciun” în valoare de 500 de lei, la finalul anului 2022. Subliniem că reprezentanții companiei au evitat în mod repetat răspunsul la o întrebare generală privind acordarea de prime, doar pentru că bonusul acordat avea altă denumire, respectiv „adaos de Crăciun”.

Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Într-adevăr, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică.

Un alt exemplu este dat de primele de Crăciun în valoare de zeci de milioane de lei acordate de către companiile de stat din România. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. Niciuna dintre aceste companii nu ne-a explicat motivele pentru a acorda aceste prime, decât cu explicații seci că așa este stipulat în Contractul Colectiv de Muncă. Toți angajații au primit aceste prime, indiferent de performanța personală, indiferent de perfomanța companiei. Să ne amintim că unele dintre aceste companii de stat se regăsesc în situații financiare destul de precare, cu pierderi de sute de milioane de lei anual. Imaginați-vă această situație într-o companie privată: să rulezi ani la rândul pe pierdere și în același timp să îți recompensezi angajații cu prime. Un antreprenor cu siguranță nu poate înțelege această logică economică pe care o au companiile de stat.

Statul român cheltuie de asemenea peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului. În ciuda faptului că sunt plătiți cu mii de euro din bani publici, statul român a refuzat să ne furnizeze numele acestor membri de comitet și să ne explice de ce sunt calificați pentru a ocupa posturi decizionale în cadrul unei bănci de importanță strategică, fără a avea experiență relevantă în acest domeniu.

Pe deasupra, statul român se ascunde după umbrela „GDPR” și în alte situații. Economedia a cerut companiilor de stat să ne furnizeze lista defalcată a primelor acordate, astfel: funcția deținută, valoarea primei. Niciuna dintre companii nu a făcut acest lucru, iar unele dintre acestea au furnizat argumentul „încălcarea GDPR”, deși Economedia nu a cerut nume și prenume.

În plus, statul român cheltuie milioane de euro pe achiziții de mii de mașini destinate mai multor instituții subordonate Ministerului de Interne. Justificarea este că „situaţia actuală a înzestrării cu mijloace tehnice a structurilor Ministerului Afacerilor Interne este grevată de o serie de neajunsuri generate de deficitele înregistrate la mai multe categorii de autovehicule. Având în vedere faptul că mijloacele de mobilitate terestră aflate în dotare sunt supuse permanent unei intense uzuri fizice şi morale, măsurile practicate privind realizarea înzestrării, au asigurat parţial necesarul de mijloace al unităţilor, deficitele înregistrate perpetuându-se de la un an la altul. Reamintim că MAI a refuzat, anterior, într-o documentare Economedia despre flota ministerelor, să ne dea detalii despre aceste neajunsuri și nu ne-a spus nici măcar câte mașini deține, deoarece informația este „clasificată”. Documentarea arăta că ministerele au deja flote impresionante de autoturisme, care presupun costuri semnificative lunare și anuale cu întreținerea.

Mai mult, companiile de stat te pot îmbogăți instant, dacă ești dat afară. Este cazul unor foşti membri ai Consiliului de Supraveghere ai Transelectrica, pe care justiția i-a îndreptățit cu compensaţii de peste 150.000 de euro, după ce au fost revocați.

Totodată, vedem periodic companii de stat ale căror conduceri sunt schimbate după cum bate vântul și culoarea politică de la guvernare. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență să numească manageri independenți și profesioniști ai companiilor de stat, dar vedem cum acesta este considerat jalon „sensibil”.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Pai, la cat imprumuta monstruoasa coalitie PSD-PNL-UDMR, are Tara bani sa-i plateasca!!
    31.01.2023, cursdeguvernare: “Record absolut: Statul a împrumutat 1/3 din NECESARUL Total de finanțare din 2023 deja din primă lună a anului.
    Guvernul a împrumutat luni de pe piețele financiare internaționale 2 Miliarde de euro prin redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni, după ce în prima săptămână a anului a mai atras de la investitorii străini alte 4 miliarde de dolari.
    Premiera celor 2 ieșiri pe piețele străină a fost dublată și de o premieră locală: statul a împrumutat în IANUARIE, de la bancile locale suma record de 26,2 miliarde de lei.
    Prin urmare, STATUL a împrumutat în prima lună a anului echivalentul a circa 55 de miliarde de lei, respectiv 34,4% din necesarul total de finanțare din acest AN, estimat in Bugetul pe 2023 de catre Ministerul de Finante la circa 160 de miliarde de lei – record absolut, potrivit calculelor CursdeGuvernare pe baza datelor oficiale.”

    Deci, deja 1/3 din necesarul TOTAL de IMPRUMUTURI prevazut in Bugetul Romaniei pe 2023 a fost facut in prima Luna 2023, in Ianuarie 2023!!!
    “Trebuie” multi bani, cum ne spune dl Marcel Ciolacu… “trebuie” aia, “trebuie” aia…..

  2. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut vertiginos în 2022, generând o gaură de 29,1 miliarde de lei în bugetul de anul trecut. Statul a plătit dobânzi cu 61,8% peste nivelul din 2021, potrivit execuției bugetare.
    Din calculele Eurostat, România plătește cele mai mari dobânzi din UE, după Ungaria. Costurile medii de finanțare ale statului pe termen lung au fost, în medie, în decembrie, de 7,2%, duble față de media UE.
    Totuși, acestea au scăzut față de vârful de 9,1% din octombrie 2022.

  3. Oare mai functioneaza ceva NORMAL ,in tara asta ?
    –Pana cand atata ,bataie de joc ,de banii publici ,iar cand vine vorba de pensiile contributive , va coditi ca nu sunt fonduri ?? Asa-i ?
    –Oar cand se va instala o data disciplina europeana , fara smecherii si furisaguri ??

  4. ..pai ..acest INDIVID ANVELOPAT // ROBUST SI DEZGUSTĂTOR, nu știe decât cu CONSILIERE PE BANI PUBLICI, el plecând din poziția de FRECATOR DE CLANTE PE LA CARTEA FUNCIARĂ SECTOR 6..!!
    …dar probabil CURTEA DE CONTURI ,a devenit cimitir pt ELEFANȚI ROBUSTI care au servit diverse regimuri politice, de-alungul timpului

  5. Cine conduce curtea de conturi un om care nu are studii in domeniu numit politic de PSD pentru pavenitism și platit cu sume exorbitante, așa se fac la noi numirile politice.

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.