Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a scos la licitație în SICAP un contract cu o valoare maximală de 1,68 milioane lei pentru achiziția a două autovehicule, necesare la „îndeplinirea misiunilor operative tip 1”. SPP argumentează că are nevoie de aceste autovehicule, la costul de aproape 160.000 de euro/unitate – echivalent în lei, pentru că trebuie să înlocuiască autoturisme uzate din existenta flotă, cu unele noi.
Cerințele SPP din caietul de sarcini sunt precise. Serviciul vrea o berlină în patru uși, benzină sau motorină, Euro 6, culoare metalizată a caroseriei( care va fi stabilită la momentul comenzii).
În ceea ce privește parametrii tehnici ai limuzinelor, iată ce dorește SPP:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Putere: minim 350 Kw(470 CP)
- Cuplu maxim: minim 700 Nm
- Cilindree: minim 3.900 cc
- Accelerație 0-100 km/h: max. 5,0 s
- Dimensiuni (caroserie):
- Lungime: minim 5.200 mm
- Lățime: minim 1.900 mm
- Instalație electrică: maxim 48V
- Nivel de poluare: Euro 6 în vigoare la data livrării
Echiparea mașinii presupune toate dotările posibile pentru gamele de super lux, cu mențiunea că unele dintre acestea, uzuale la super lux, NU trebuie să apară, astfel: – module/sisteme de comunicații către alte echipamente externe (cu excepția interfeței de diagnoză): on-line, wi-fi, bluetooth, localizare GPS; – sisteme de intervenție activă din partea autovehiculului în funcție de condițiile de trafic.
Sunt și echipamente speciale pe care furnizorul trebuie să le livreze cu mașinile, cum ar fi girofare, proiectoare stroboscopice sau instalație de avertizare acustică.
Livrarea celor două autovehicule trebuie să se facă în cel mult nouă luni , de la semnarea contractului cu furnizorul desemnat, ofertele se deschid în 15 martie iar departajarea lor se face în funcție de preț și garanția acordată. Se punctează cu punctaj minim o garanție de 48 de luni sau 100.000 de kilometri.
În urmă cu trei ani – în 2020, SPP făcea o achiziție de trei limuzine, care, până la urmă, au fost de la firma germană Mercedes, tot pentru „îndeplinirea misiunilor operative tip 1” cu caracteristici foarte asemănătoare celor scoase la licitație acum, adică peste 450 de CP , maxim 5 secunde pentru atingerea vitezei de 100 km/h, furinzorul desemnat fiind firma SC RMB Inter Auto SRL din Cluj-Napoca, controlată de fostul ministru de Interne Ioan Rus.
Serviciul de Protecție și Pază este organ de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, specializat în asigurarea protecției demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul șederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competențelor legale, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și a reședințelor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Pentru îndeplinirea misiunilor stabilite prin lege, Serviciul de Protecție și Pază colaborează cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu alte ministere și structuri ale administrației publice centrale și locale, pe timpul derulării lor organizând și coordonând activitatea tuturor forțelor participante din cadrul acestor organisme.
Opriți risipa banilor publici!
Economedia a dezvăluit în mod repetat modul în care statul român cheltuie bani publici fără responsabilitate, ca dintr-un sac fără fund. Așadar, risipa de bani publici este o problemă sistemică în România. Economedia a lansat, în acest context, o campanie prin care cere Guvernului să ia măsuri punctuale și să oprească risipa banilor publici.
Exemplul de mai sus este doar ultimul dintr-o lungă serie. Anterior, Sindicatul Naţional al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) a atras atenția că Curtea de Conturi, condusă de Mihai Busuioc, a renunțat în mod nejustificat, la pregătirea profesională a auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi, susținută în anii precedenți de către corpul de formatori al instituției, contractând, pe sume impresionante, cursuri de pregătire profesională cu terții. (Detalii, AICI)
Tot SNAPER a atras anterior atenția că consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi, Mihai Busuioc, sunt plătiți cu salarii duble față de auditorii publici din instituție, fără a avea atribuții de control sau pregătire profesională, deoarece au fost angajați fără examen. (Detalii AICI)
Totodată, transportatorul național de gaze Transgaz, companie deținută majoritar de statul român, a acordat tuturor angajaților un „adaos de Crăciun” în valoare de 500 de lei, la finalul anului 2022. Subliniem că reprezentanții companiei au evitat în mod repetat răspunsul la o întrebare generală privind acordarea de prime, doar pentru că bonusul acordat avea altă denumire, respectiv „adaos de Crăciun”.
Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Într-adevăr, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică.
Un alt exemplu este dat de primele de Crăciun în valoare de zeci de milioane de lei acordate de către companiile de stat din România. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. Niciuna dintre aceste companii nu ne-a explicat motivele pentru a acorda aceste prime, decât cu explicații seci că așa este stipulat în Contractul Colectiv de Muncă. Toți angajații au primit aceste prime, indiferent de performanța personală, indiferent de perfomanța companiei. Să ne amintim că unele dintre aceste companii de stat se regăsesc în situații financiare destul de precare, cu pierderi de sute de milioane de lei anual. Imaginați-vă această situație într-o companie privată: să rulezi ani la rândul pe pierdere și în același timp să îți recompensezi angajații cu prime. Un antreprenor cu siguranță nu poate înțelege această logică economică pe care o au companiile de stat.
Statul român cheltuie de asemenea peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului. În ciuda faptului că sunt plătiți cu mii de euro din bani publici, statul român a refuzat să ne furnizeze numele acestor membri de comitet și să ne explice de ce sunt calificați pentru a ocupa posturi decizionale în cadrul unei bănci de importanță strategică, fără a avea experiență relevantă în acest domeniu.
Pe deasupra, statul român se ascunde după umbrela „GDPR” și în alte situații. Economedia a cerut companiilor de stat să ne furnizeze lista defalcată a primelor acordate, astfel: funcția deținută, valoarea primei. Niciuna dintre companii nu a făcut acest lucru, iar unele dintre acestea au furnizat argumentul „încălcarea GDPR”, deși Economedia nu a cerut nume și prenume.
În plus, statul român cheltuie milioane de euro pe achiziții de mii de mașini destinate mai multor instituții subordonate Ministerului de Interne. Justificarea este că „situaţia actuală a înzestrării cu mijloace tehnice a structurilor Ministerului Afacerilor Interne este grevată de o serie de neajunsuri generate de deficitele înregistrate la mai multe categorii de autovehicule. Având în vedere faptul că mijloacele de mobilitate terestră aflate în dotare sunt supuse permanent unei intense uzuri fizice şi morale, măsurile practicate privind realizarea înzestrării, au asigurat parţial necesarul de mijloace al unităţilor, deficitele înregistrate perpetuându-se de la un an la altul. Reamintim că MAI a refuzat, anterior, într-o documentare Economedia despre flota ministerelor, să ne dea detalii despre aceste neajunsuri și nu ne-a spus nici măcar câte mașini deține, deoarece informația este „clasificată”. Documentarea arăta că ministerele au deja flote impresionante de autoturisme, care presupun costuri semnificative lunare și anuale cu întreținerea.
Mai mult, companiile de stat te pot îmbogăți instant, dacă ești dat afară. Este cazul unor foşti membri ai Consiliului de Supraveghere ai Transelectrica, pe care justiția i-a îndreptățit cu compensaţii de peste 150.000 de euro, după ce au fost revocați.
Totodată, vedem periodic companii de stat ale căror conduceri sunt schimbate după cum bate vântul și culoarea politică de la guvernare. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență să numească manageri independenți și profesioniști ai companiilor de stat, dar vedem cum acesta este considerat jalon „sensibil”.