Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea
Curtea de Conturi, condusă de Mihai Busuioc, a renunțat în mod nejustificat, la pregătirea profesională a auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi, susținută în anii precedenți de către corpul de formatori al instituției, contractând, pe sume impresionante, cursuri de pregătire profesională cu terții, atrage atenția Sindicatul Naţional al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER).
Sindicatul susține că, pentru contractarea noilor cursuri de formare profesională, Curtea de Conturi cheltuit sume uriașe, în condițiile în care acestea se dovedesc a fi inutile, după cum menționează chiar auditorii publici externi participanți: „cursurile nu sunt adaptate la specificul legislației din țara noastră și nu prea au legătură cu procedurile noastre interne”.
„Mai mult decât atât, există suspiciunea că unul dintre consilierii personali ai președintelui Busuioc, în speță doamna Comșa Simona s-ar putea afla într-un posibil conflict de interese, întrucât soțul acesteia (Comșa Radu) a avut relații contractuale (de consultanță) cu furnizorul de cursuri (Banca Mondială), din care a câștigat suma de 211.254 lei, după cum rezultă din declarația de avere a doamnei Comșa”, arată sindatul.
Opriți risipa banilor publici!
Economedia a dezvăluit în mod repetat modul în care statul român cheltuie bani publici fără responsabilitate, ca dintr-un sac fără fund. Așadar, risipa de bani publici este o problemă sistemică în România. Economedia a lansat, în acest context, o campanie prin care cere Guvernului să ia măsuri punctuale și să oprească risipa banilor publici.
Exemplul de mai sus este doar ultimul dintr-o lungă serie. Anterior, tot SNAPER a atras atenția că consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi, Mihai Busuioc, sunt plătiți cu salarii duble față de auditorii publici din instituție, fără a avea atribuții de control sau pregătire profesională, deoarece au fost angajați fără examen. (Detalii AICI)
Totodată, transportatorul național de gaze Transgaz, companie deținută majoritar de statul român, a acordat tuturor angajaților un „adaos de Crăciun” în valoare de 500 de lei, la finalul anului 2022. Subliniem că reprezentanții companiei au evitat în mod repetat răspunsul la o întrebare generală privind acordarea de prime, doar pentru că bonusul acordat avea altă denumire, respectiv „adaos de Crăciun”.
Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Într-adevăr, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică.
Un alt exemplu este dat de primele de Crăciun în valoare de zeci de milioane de lei acordate de către companiile de stat din România. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. Niciuna dintre aceste companii nu ne-a explicat motivele pentru a acorda aceste prime, decât cu explicații seci că așa este stipulat în Contractul Colectiv de Muncă. Toți angajații au primit aceste prime, indiferent de performanța personală, indiferent de perfomanța companiei. Să ne amintim că unele dintre aceste companii de stat se regăsesc în situații financiare destul de precare, cu pierderi de sute de milioane de lei anual. Imaginați-vă această situație într-o companie privată: să rulezi ani la rândul pe pierdere și în același timp să îți recompensezi angajații cu prime. Un antreprenor cu siguranță nu poate înțelege această logică economică pe care o au companiile de stat.
Statul român cheltuie de asemenea peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului. În ciuda faptului că sunt plătiți cu mii de euro din bani publici, statul român a refuzat să ne furnizeze numele acestor membri de comitet și să ne explice de ce sunt calificați pentru a ocupa posturi decizionale în cadrul unei bănci de importanță strategică, fără a avea experiență relevantă în acest domeniu.
Pe deasupra, statul român se ascunde după umbrela „GDPR” și în alte situații. Economedia a cerut companiilor de stat să ne furnizeze lista defalcată a primelor acordate, astfel: funcția deținută, valoarea primei. Niciuna dintre companii nu a făcut acest lucru, iar unele dintre acestea au furnizat argumentul „încălcarea GDPR”, deși Economedia nu a cerut nume și prenume.
În plus, statul român cheltuie milioane de euro pe achiziții de mii de mașini destinate mai multor instituții subordonate Ministerului de Interne. Justificarea este că „situaţia actuală a înzestrării cu mijloace tehnice a structurilor Ministerului Afacerilor Interne este grevată de o serie de neajunsuri generate de deficitele înregistrate la mai multe categorii de autovehicule. Având în vedere faptul că mijloacele de mobilitate terestră aflate în dotare sunt supuse permanent unei intense uzuri fizice şi morale, măsurile practicate privind realizarea înzestrării, au asigurat parţial necesarul de mijloace al unităţilor, deficitele înregistrate perpetuându-se de la un an la altul. Reamintim că MAI a refuzat, anterior, într-o documentare Economedia despre flota ministerelor, să ne dea detalii despre aceste neajunsuri și nu ne-a spus nici măcar câte mașini deține, deoarece informația este „clasificată”. Documentarea arăta că ministerele au deja flote impresionante de autoturisme, care presupun costuri semnificative lunare și anuale cu întreținerea.
Mai mult, companiile de stat te pot îmbogăți instant, dacă ești dat afară. Este cazul unor foşti membri ai Consiliului de Supraveghere ai Transelectrica, pe care justiția i-a îndreptățit cu compensaţii de peste 150.000 de euro, după ce au fost revocați.
Totodată, vedem periodic companii de stat ale căror conduceri sunt schimbate după cum bate vântul și culoarea politică de la guvernare. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență să numească manageri independenți și profesioniști ai companiilor de stat, dar vedem cum acesta este considerat jalon „sensibil”.
Comunicatul integral al SNAPER:
CURTEA DE CONTURI: Risipă de bani publici
Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), sindicat afiliat la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), parte a CARTEL ALFA, atrage public atenția asupra nerespectării de către Curtea de Conturi a principiilor de legalitate, regularitate, precum și a celor 3E (eficiență, economicitate și eficacitate), după cum urmează:
Curtea de Conturi a României are un corp de FORMATORI interni, bine pregătiți și atestați profesional, cu pregătirea cărora instituția a investit, în anii precedenți, sume considerabile, astfel încât aceștia să fie în măsură să asigure pregătirea profesională atât a noilor auditori ai Curții de Conturi, cât și să asigure pregătirea continuă a tuturor auditorilor publici externi din cadrul instituției, în domeniile în care aceștia își desfășoară activitatea, respectiv: domeniul auditului (financiar, de conformitate, al performanței), achiziții publice, audit intern, contabilitate bugetară, identificarea fenomenelor de fraudă și corupție, comunicare eficientă etc.
Cu toate acestea, noul președinte al Curții de Conturi, dl. Busuioc Mihai a schimbat radical strategia în ceea ce privește formarea profesională și, fără consultarea sindicatului sau/și a salariaților, a renunțat, în mod nejustificat, la pregătirea profesională a Auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi, susținută în anii precedenți de către corpul de formatori al instituției, contractând, pe sume impresionante, cursuri de pregătire profesională cu terții.
Cu privire la acest aspect, în primul rând dorim să atragem atenția asupra faptului, că, prin neconsultarea sindicatului SNAPER sau a reprezentanților salariaților, președintele Curții de Conturi a încălcat prevederile art. 195 din Codul Muncii: „(1) Angajatorul persoană juridică care are mai mult de 20 de salariați elaborează anual și aplică planuri de formare profesională, cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților. (2) Planul de formare profesională elaborat conform prevederilor alin. (1) devine anexă la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate. (3) Salariații au dreptul să fie informați cu privire la conținutul planului de formare profesională”.
Precizăm faptul că, deși sindicatul SNAPER a solicitat președintelui Curții de Conturi negocierea unui Acord/Contract colectiv de muncă la nivel de unitate, acesta a refuzat, încălcând, prin aceasta, prevederile art. 97 din Legea dialogului social: „(1) Negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători, precum și la nivel de sector de negociere colectivă. (2) Inițiativa negocierii colective aparține oricăruia dintre partenerii sociali”.
În afara faptului că au fost încălcate prevederile legale mai sus menționate de către președintele Curții de Conturi, menționăm faptul că, pentru contractarea noilor cursuri de formare profesională, instituția a cheltuit sume uriașe, în condițiile în care acestea se dovedesc a fi inutile, după cum menționează chiar Auditorii publici externi participanți: „cursurile nu sunt adaptate la specificul legislației din țara noastră și nu prea au legătură cu procedurile noastre interne”.
Mai mult decât atât, există suspiciunea că unul dintre consilierii personali ai președintelui Busuioc, în speță doamna Comșa Simona s-ar putea afla într-un posibil conflict de interese, întrucât soțul acesteia (Comșa Radu) a avut relații contractuale (de consultanță) cu furnizorul de cursuri (Banca Mondială), din care a câștigat suma de 211.254 lei, după cum rezultă din declarația de avere a doamnei Comșa.
Prin urmare, sindicatul SNAPER consideră că, pe de-o parte au fost încălcate principiile de legalitate și regularitate, prin prisma nerespectării prevederilor legale mai sus menționate, iar pe de altă parte au fost încălcate principiile celor 3E, prin faptul că se face o risipă a banilor publici pe niște cursuri inutile și neadaptate la specificul legislației din țara noastră.