Vicepreședinte ANEVAR, lămuriri despre noul impozit de 1% și plafonul de 2,5 milioane de lei pregătit pentru piața imobiliară: “Nu este impozit pe clădiri. Este un nou impozit pentru deținerea de mai multe clădiri”/ Valorile impozabile sunt cele din evidențele primăriilor și nu includ terenul

Impozitul care vizează proprietățile de peste 2,5 milioane de lei nu este un impozit pe clădiri, ci este un nou impozit pentru deținerea de mai multe clădiri, subliniază Adrian Vascu, vicepreședintele Asociației Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR). Acesta mai menționează că valorile impozabile sunt cele din evidențele primăriilor și nu includ terenul, iar impozitul este venit la bugetul de stat și nu la bugetele locale.

După ce inițial a apărut în spațiul public versiunea aplicării unui impozit de 1% pentru proprietățile rezidențiale care cumulat depășesc 500.000 de euro, documentul de lucru privind noua ordonanță aduce o serie de lămuriri.

Conform unui draft de ordonanță pregătit de coaliția de guvernare și consultat de Economedia, referitor la proprietățile imobiliare, sunt obligate la plata impozitului pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare persoanele fizice care au în proprietate clădiri situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit titlului IX Impozite și taxe locale depășește 2.500.000 lei. Impozitul pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Acesta este un nou impozit pentru deținerea de mai multe clădiri, subliniază Adrian Vascu, într-o postare publică pe pagina sa de Facebook. Acesta mai menționează că valorile impozabile sunt cele din evidențele primăriilor și nu includ terenul, iar impozitul este venit la bugetul de stat și nu la bugetele locale. După cum stipulează documentul, procentul de 1% se aplica la diferența dintre suma valorii impozabile a caselor deținute de acelasi contribuabil și plafonul de 2.500.000 lei.

“În ultima perioada s-a tot analizat informația apărută “pe surse” că vor fi impozitate cu 1 la sută clădirile rezidențiale care au o valoare de 500.000 de euro, individual sau însumate. Astăzi când a apărut draftul de ordonanță textul de acolo spune de fapt altceva. Nu este vorba de impozit pe clădiri. Este un nou impozit care îi vizează pe cei care dețin mai multe clădiri. Deci impozit pe deținerea mai multor clădiri. Simplul fapt că ai mai multe clădiri însă nu atrage imediat acest impozit. Cine e în această situație, își va calcula (dacă va află informația) care este valoarea din evidențele primăriilor unde sunt amplasate clădirile însumând aceste valori (ele nu sunt valori de piață și nu includ terenul) Dacă suma lor depășește 2,5 milioane lei impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote de 1% asupra acestei diferențe. Deci impozitul de 5000 de euro despre care s-a tot vorbit va fi plătit de către cei care dețin clădiri cu valori impozabile de 1 milion de euro! La cât sunt valorile fiscale astăzi (cca 2600 lei/mp în centrul capitalei, care se actualizează cu rata inflației și care e nivelul maxim impozabil din România) cred că vor fi foarte puține cazurile în care se va plăti acest nou impozit”, consideră Vascu.

Vezi și:

DOCUMENT Cum arată noul impozit de 1% pe casele peste 500.000 de euro: cine îl va plăti, cum se calculează și care sunt marile semne de întrebare

Alte noutăți pentru piața imobiliară:

BREAKING Guvernul majorează impozitul la vânzarea de locuințe