Ministrul Economiei, aflat în vizită la Bruxelles, cere “flexibilitate” din partea Comisiei Europene în discuțiile pe tema deficitului

Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Stefan Radu Oprea, a făcut apel la nevoia de flexibilitate din partea Comisiei în discuțiile pe tema deficitului, susținând că bugetul României a fost afectat de costurile directe și indirecte ale războiului din Ucraina, transmite ministerul într-un comunicat de presă. Aceasta în contextul în care prognoza de deficit bugetar până la sfârșitul anului 2024 este de 6,84% din PIB, comparativ cu angajamentul față de Comisia Europeană potrivit căruia nivelul de deficit bugetar asumat trebuie să fie de 4,4% din PIB.

Declarațiile lui Oprea au fost lansate în contextul unei vizite de lucru la Bruxelles, în perioada 4-5 septembrie a.c., a avut o întrevedere bilaterală cu Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene și comisar pentru comerț.

Discuția bilaterală a vizat, în primul rând, relațiile comerciale cu Ucraina, cu accent asupra măsurilor privind comerțul cu cereale. Totodată s-a discutat și despre necesitatea identificării unor măsuri în sprijinul fermierilor români, dar și despre importanța susținerii Republicii Moldova pentru atenuarea consecințelor negative ale războiului din Ucraina asupra economiei sale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Comisarul european a mulțumit României pentru eforturile susținute depuse și a apreciat buna cooperarea pentru eficientizarea tranzitului cerealelor ucrainene prin teritoriul românesc, prin „coridoarele solidarității”.

Demnitarul român a subliniat în discuții faptul că bugetul României a fost afectat de costurile directe și indirecte ale războiului din Ucraina, sens în care a făcut apel la nevoia de flexibilitate din partea Comisiei în discuțiile pe tema deficitului, conform ministerului.

Context. Amintim că guvernul României a trimis Comisiei Europene două ordonanțe de urgență ce vizează reducerea deficitului bugetar: una pentru reducerea cheltuielilor publice, iar alta pentru modificarea codului fiscal pentru a strânge mai mulți bani la buget, conform documentului obținut de Economedia și G4Media. Printre măsurile fiscale se regăsesc un impozit special pe clădiri și mașini cu valoare mare, o nouă taxă pentru companii – „ajustorul fiscal”, noi cote de impozitare pentru microîntreprinderi, majorări de TVA și eliminarea scutirii de impozit pentru IT, industria alimentară și agricultură, pentru veniturile brute care depășesc 10.000 lei.

În proiectul de modificare a codului fiscal, Guvernul afirmă că „prognoza de deficit bugetar până la sfârșitul anului 2024 este de 6,84% din PIB, comparativ cu angajamentul față de Comisia Europeană potrivit căruia nivelul de deficit bugetar asumat trebuie să fie de 4,4% din PIB.