Ce măsuri fiscale și-a asumat Guvernul că va adopta pentru a reduce deficitul bugetar: de la creșteri de TVA și noi cote de impozitare pentru microîntreprinderi la eliminarea scutirii de impozit pentru anumite sectoare

taxe, impozite, 2023

Guvernul României a trimis Comisiei Europene două ordonanțe de urgență ce vizează reducerea deficitului bugetar: una pentru reducerea cheltuielilor publice, iar alta pentru modificarea codului fiscal pentru a strânge mai mulți bani la buget, conform documentului obținut de Economedia și G4Media. Printre măsurile fiscale se regăsesc un impozit special pe clădiri și mașini cu valoare mare, o nouă taxă pentru companii – „ajustorul fiscal”, noi cote de impozitare pentru microîntreprinderi, majorări de TVA și eliminarea scutirii de impozit pentru IT, industria alimentară și agricultură, pentru veniturile brute care depășesc 10.000 lei.

În proiectul de modificare a codului fiscal, Guvernul afirmă că „prognoza de deficit bugetar până la sfârșitul anului 2024 este de 6,84% din PIB, comparativ cu angajamentul față de Comisia Europeană potrivit căruia nivelul de deficit bugetar asumat trebuie să fie de 4,4% din PIB.

Principalele măsuri fiscale asumate de Guvern:

Un nou impozit special, pe bunurile imobile și mobile de valoare mare

Guvernul introduce o nouă taxă, respectiv un „impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare”.

Sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, stabilit conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

  • Cine va plăti impozitul? 
  • a) persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit art. 457, individuală sau cumulată, după caz, depășește 2.500.000 lei;
  • b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme care trebuie înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei.

Impozitul se va datora pe o perioadă de 5 ani.

  • Cum se calculează impozitul special?
  • a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă individuală sau suma valorilor impozabile individuale, după caz, comunicată/comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
  • b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

O nouă taxă pentru companii: ajustorul fiscal

Guvernul introduce o nouă taxă și pentru companii, respectiv „ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit”.

Conform ordonanței, contribuabilii care determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul mai mic decât ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul acestui ajustor.

În cazul în care contribuabilii înregistrează pierdere fiscală se aplică următoarele reguli:

  • a) contribuabilii care înregistrează pierdere fiscală cumulată la sfârșitul trimestrului/anului de calcul sunt obligați la plata impozitului la nivelul ajustorului determinat potrivit alin. (2) lit.
  • b) în cazul în care nu se înregistrează cheltuieli de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. b), ajustorul este zero;

Contribuabilii care înregistrează profit impozabil cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, dar ca urmare a recuperării pierderii fiscale din anii precedenți, potrivit art. 31, înregistrează pierdere fiscală, sunt obligați la plata impozitului la nivelul ajustorului determinat potrivit alin. (2) lit. a).

  • Cum se calculează ajustorul fiscal?
  • a) Pentru contribuabilii, alții decât cei de la lit. b): AFIP = 16%*[(3% *(VT – Vs) + Sch]
  • b) Pentru contribuabilii care înregistrează pierdere fiscală cumulată la sfârșitul trimestrului/anului de calcul și oricare dintre următoarele cheltuieli referitoare la dobânzi definite potrivit art. 7 pct. 12, consultanță, management, la redevențele definite potrivit art. 7 pct. 36, altele decât cele specifice activităților de inovare și/sau cercetaredezvoltare, înregistrate în relația cu o persoană afiliată, definită potrivit art. 7 pct. 26, sau cu o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații: AFIP = 16%*Sch
    Prin excepție de la prevederile alin.(1) contribuabilii care desfășoară activitate în domeniul financiar-bancar și de asigurări-reasigurări datorează suplimentar pe lângă impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, nivelul ajustorului fiscal ca indicator de disciplină fiscală care are drept scop instituirea unui nivel minim de impozit pe profit datorat, determinat astfel: AFIP = 16%*[(5% *(VT – Vs) + Sch]Ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit este un indicator de disciplină fiscală care are drept scop instituirea unui nivel minim de impozit pe profit datorat de contribuabili și se determină astfel:
  • Cheltuielile respective se determină cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat și până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.

Modificări la prețurile de transfer

Rezultatul fiscal al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată și independentă și prin utilizarea regulilor prețurilor de transfer la stabilirea valorii de piață a unui transfer făcut între persoana juridică străină și sediul său permanent. La stabilirea valorii de piață a transferului făcut între persoana juridică străină și sediul său permanent se au în vedere prevederile din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare 8 Economică și publicat pe site-ul acestei organizații la adresa https://www.oecd.org/ctp/transfer-pricing/45689524.pdf.

Rezultatul fiscal la nivelul sediului permanent desemnat se determină pe baza veniturilor și cheltuielilor înregistrate de fiecare sediu permanent aparținând aceleiași persoane juridice străine, cu respectarea prevederilor alin. (2), și prin utilizarea regulilor prețurilor de transfer la stabilirea valorii de piață a unui transfer făcut între persoana juridică străină și sediul său permanent, conform prevederilor din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și publicat pe site-ul acestei organizații la adresa https://www.oecd.org/ctp/transfer-pricing/45689524.pdf

Noi cote de impozitare pentru microîntreprinderi

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

  • a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
  • b) 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”

Scutirea de impozit în IT, agricultură și industria alimentară se aplică doar pentru venituri lunare brute sub 10.000 lei

Scutirea de impozit în sectorul IT, agricultură și industria alimentară se va aplica doar pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.

Crește TVA la mai multe produse

Mai multe produse vor aplica TVA de 9% în loc de 5%, iar altele de 19% în loc de 9%.

Cresc accizele la țigarete și produse alcoolice

Din 2024, vor crește accizele la țigarete și produse alcoolice.

Potrivit documentului, acciza la țigarete se va majora la 672,92 lei/1.000 țigarete în 2024, față de nivelul actual de 594,97 lei/1.000 țigarete.

În schimb, scad accizele la benzină și motorină.

 

Comentarii

  1. Arunca in aer titlurile de stat prin impozitarea dobanzii cu 10%. Si odata devenite impozabile, li se aplica si contributia pentru sanatate, adica inca pana la 10%.

    • Exact, ar fi ilegal pentru emisiunile in curs, inseamana ca ce iti dau ca dobanda 20% ti-o iau inapoi, dar cel mai nasol este pentru trezorerii ca va trebui sa faca concurenta oricaror alte depozite bancare si obligatiuni din lumea asta. Sa vedem cum or mai atrage finantare.

  2. Unde este avocatul ‘poporului lor’ ca să conteste OUG,ce va să vină,la ccr (nu merită scris cu majuscule)care ne va spune că este ‘curat’ constituțional-nefiind vorba despre privilegiile lor-in timp ce cineva important,tace ,tace…?

  3. Motto:
    “Îi plâng pe proști și proștii mă înving.”
    (Ana Blandiana- Eclipsă)
    Marcel Ciolacu vorbea despre pachetul legislativ pe care urmează să-şi asume răspunderea în Parlamentul României, că acesta va avea trei paliere, şi va cuprinde reforma administrativă, cu componente atât centrale cât şi locale, combaterea evaziunii fiscale, care în România este estimată la 10% din PIB, precum şi o serie de ajustări fiscale.
    Ciolacu nu are proprietatea termenilor când vorbeste despre “reforma administrativă, cu componente atât centrale cât şi locale” , când de fapt se referea la niste cosmetizări cuprinse in “Ordonanţa austerităţii” vizând desfiinţarea a 200.000 de posturi vacante sau neocupate urmând ca de la 1 octombrie, numărul consilierilor din cabinetele demnitarilor să se reducă la jumătate, iar până la 1 ianuarie 2024, numărul secretarilor de stat va scădea cu 20%. Ori, asta nu e reformă.
    Pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
    -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;

    -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;

    -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;

    -Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;

    – Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
    Cu atât mai mult cu cât România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
    De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
    Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. In schimb, a doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
    În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.

    Asadar, guvernul nu se grăbește cu reducerea cheltuielilor bugetare, în ciuda creșterii deficitului de la o zi la alta și a situației economice tot mai precare. Masuri precum desființarea posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar. O altă găselnită fără noimă este in cazul deconcentratelor aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale, care se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene. Odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu precum și de resurse financiare alocate sub formă de cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, ceea ce demonstrează că de fapt nu se face nici o economie la buget. „Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie” . Si exemplele ar putea continua.

    • Vă felicit pentru informațiile oferite, dacă ar exista un interes, oameni ca dv pot oricând să consilieze pe guvernanți/parlamentari -dar ,după cum constatăm,cineva tace,tace , întrucât și aceasta este un răspuns.Apreciez postarea, mult succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *