Modernizarea Portului Constanța : Guvernul aprobă proiectul de 700 de milioane lei pentru modernizarea drumurilor și a pasajelor din Port/Investiții pentru digitalizarea transportului rutier

Guvernul va aproba vineri, 8 septembrie indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea drumurilor și a pasajelor din Portul Constanța. Este o investiție de peste 700 de milioane de lei care face parte din proiectul ,,MasterPlanul infrastructurii rutiere și de acces a Portului Constanța – extinderea, modernizarea și reabilitarea drumurilor și pasajelor din Portul Constanța”.
După aprobarea Proiectului de Hotărâre de Guvern în ședința de vineri, conform informării pe care a transmis-o Executivul, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime poate lansa în licitație contractul pentru proiectare și execuție cu o durată de 36 luni (8 luni etapa de proiectare și 28 de luni pentru lucrări). Proiectul pentru modernizarea drumurilor din Portul Constanța este finanțat din Programul Transport (2021-2027) și include o componentă pentru digitalizarea accesului rutier în port, o aplicație pentru parcarea și programarea camioanelor care vin la încărcare/descărcare, un management al parcării și cântărirea dinamică a camioanelor, potrivit proiectului pe care l-a consultat Economedia. În Portul Constanța, vara, media de procesare a camioanelor este de peste 2000/zi.

Investiția pentru modernizarea infrastructurii rutiere se va face în paralel cu proiectul de reabilitare a infrastructurii feroviare de peste 4 miliarde lei și licitație lansată pentru prima etapă (detalii aici). Portul Constanța este cel mai important port de la Marea Neagră, iar după ce Rusia a invadat Ucraina tranzitul de mărfuri (în special cereale) a crescut semnificativ cu 8 milioane de tone de cereale expediate în primele 7 luni ale anului.

Ce prevede Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modernizarea rețelei rutiere din Portul Constanța : ,,Căile de acces în port și rețeaua de drumuri interioare au fost proiectate înainte de anul 1989, fiind legate la rețeaua de drumuri din oraș pe care era permisă circulația de autovehicule grele. Deși în acea perioadă traficul derulat prin port era mai mare decât în prezent, ponderea traficului auto din traficul total era mult mai mică decât în prezent, fiind preponderent traficul pe calea ferată. După 1990, structura traficului de mărfuri s-a modificat ca urmare a schimbării nevoilor economice atât naționale, cât și ale statelor riverane Dunării. De exemplu, a scăzut traficul de produse lichide (țiței și produse petroliere) și de minereu, în timp ce traficul de cereale și cel de containere a crescut, transportul acestora se realizează în mare măsură pe cale rutieră, concomitent pe apă. În aceste condiții, se constată că există o distorsiune între dezvoltarea infrastructurii rutiere, în defavoarea celei feroviare, în condițiile în care drumurile sunt vechi și pe alocuri insuficiente. În ultimii ani, au fost realizate o serie de reparații care au redus starea de degradare a rețelei rutiere existente dar care nu pot satisface traficul de mărfuri derulat prin port.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

-Cele mai frecvente degradări prezintă drumurile asfaltate sau pavate cu pavaj cu piatra cubică sau betonate cu beton de ciment, de tipul: gropi, făgașe, burdușiri, denivelări, faianțări, crăpături transversale, longitudinale, defecte de margine, suprafețe șlefuite, exudate, dale tasate, rupturi de colț, dale fracturate, dale erodate, rosturi blocate, defecte de suprafață sau structurale cu niveluri de severitate de la „redus la ridicat”, cauzate de șiroiri ale apelor de suprafață sau staționării îndelungate a acestora pe partea carosabilă, ca urmare a unei drenări necorespunzătoare. Totodată, starea actuală de degradare are la bază și traficul specific activității portuare. Multe dintre structurile rutiere au durata de serviciu expirată. În mare parte, drumurile nu au elemente de încadrare fizică tip borduri și nici marcaje care să delimiteze clar partea carosabilă de partea necarosabilă sau să delimiteze suprafața ocupată/neocupată de operatori economici.

-Rețeaua de drumuri nu dispune de un sistem de colectare și evacuare ape meteorice format din conducte de canalizare. Sistemul de colectare ape pluviale al Portului Constanța este alcătuit din rețele care preiau apa pluvială prin intermediul grătarelor, rigolelor deschise/închise, șanțuri etc. cu deversare în acvatoriul portuar. Preluarea și dirijarea apelor pluviale colectate se realizează în sistem divizor (colectarea se realizează separat de canalizarea menajeră).

-Parcările pentru autocamioane nu sunt suficiente pentru a face față traficului actual. Lipsește un sistem adecvat pentru verificarea accesului la porți. Puținele locuri de parcare care există sunt în mare parte pe platformele operatorilor portuari. În contextul celor de mai sus este necesar a se realiza obiectivul de investiții: ”Master planul infrastructurii rutiere și de acces a Portului Constanța – extinderea, modernizarea și reabilitarea drumurilor și pasajelor din Portul Constanța”. Amplasamentul lucrărilor este Incinta Port Constanţa, zonele Constanța și Midia, județul Constanţa.”

Digitalizarea sistemelor de transport : 

Ministerul Transporturilor menționează și o aplicație pentru accesul camioanelor în Port (cu programarea accesului), sistem de supraveghere video și cântărire în mișcare :

,,Sisteme inteligente de transport

• Sistem dinamic de informare a participanților la trafic
• Sistem de supraveghere video a traficului rutier și pietonal
• Sistem pentru identificarea și interpretarea condițiilor atmosferice
• Sistem pentru cântărirea în miscare și clasificarea vehiculelor
• Sistem de tele-comunicații
• Sistemul de iluminat stradal – cu telegestiune
• Centrul de comandă și control
• Sistem de management al parcării
• Aplicație pentru gestionarea accesului în Portul Constanța”