Eșec major la Ministerul Transporturilor: CFR Infrastructură a anulat toate cele șase licitații pentru modernizarea Magistralei Craiova – Caransebeș, la termenul limită de luni 25 septembrie nefiind depusă nicio ofertă. Licitațiile au fost lansate în această primăvară, iar valoarea investiției este de peste 10 miliarde lei, finanțare europeană prin Programul Transport (40% nerambursabilă). În contestațiile depuse, constructorii au reclamat documentația slabă a CFR sau estimările de cost, după cum Economedia a explicat aici.
Ratarea licitațiilor pentru toate cele 6 loturi este cel mai mare eșec pe componenta investiții în mandatul directorului general Ion Simu, promovat și susținut în funcție de ministrul Sorin Grindeanu, director care, după concursul pentru mandat de 4 ani, are un salariu de 6.000 de euro. Mai mult, anularea licitațiilor vine după o altă problemă la CFR Infrastructură: licitația suspectă pentru modernizarea Gării de Nord din București (la Regionala CFR București) pe care o verifică Ministerul prin Corpul de Control.
Anularea licitațiilor înseamnă câteva luni pierdute și chiar risc de pierdere a finanțării. Cu 5 miliarde de euro pentru întreg Programul Transport (rutier, feroviar și metrou), banii se dau pe principiul „primului proiect venit primul servit”. Dacă va fi nevoie de o reaprobare a indicatorilor tehnico economici atunci se poate ajunge la un an pierdut.
„Eșec major la Ministerul Transporturilor: au fost anulate toate licitațiile pentru modernizarea coridorului feroviar dintre Craiova și Caransebeș. Calea ferată Craiova – Caransebeș de pe coridorul sudic Constanța – București – Arad – Curtici are 225km și costă peste 2 miliarde de euro. Licitațiile de lucrări pentru reabilitare au fost lansate în această primăvară. Ar fi trebuit să circulăm peste 6 ani pe o linie modernizată la viteze de 160 km/h, cu tuneluri, viaducte și stații noi. Însă Grindeanu a aruncat în aer acest proiect. A anulat toate licitațiile de lucrări, după ce niciun constructor nu s-a lăsat convins de documentația statului și de sumele de bani estimate de CFR și nu a depus ofertă. Ministrul Grindeanu își bate joc de 2 ani de calea ferată românească. Nu a început lucrările pe niciun metru de cale ferată modernizată din PNRR, nu a adus în țară niciun tren nou și a ignorat miile de restricții de viteză de pe întreaga rețea feroviară”, a spus Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor (mandatul Cătălin Drulă).
Secțiunea de cale ferată Craiova – Caransebeș are o lungime de 226 km, fiind linie CF electrificată pe toată distanța, linie dublă electrificată Craiova – Strehaia (60km) și linie simplă electrificată Strehaia – Caransebeș (174km). Pe această linie CF circulă atât trenuri de călători cât și trenuri de marfă, în prezent fiind existente 32 puncte de secționare. Sistemul de semnalizare este semi-automat între stații și electro-mecanic în stații, toate mecanismele căii ferate (semnale, treceri la nivel și aparate de cale) fiind comandate și controlate prin mecanismele existente.
Linia de cale ferată Pitești – Craiova – Vârciorova – Orșova – Caransebeș – Timișoara a fost construită între anii 1868 – 1879 că urmare a insistenței deosebite a României de a impune realizarea legăturii feroviare cu Banatul aflat sub administrația Austro-Ungară prin punctul de
frontieră Vârciorova. Linia de cale ferată Craiova – Vârciorova în lungime de 130 km a fost construită între anii 1868-1875. Linia de cale ferată Caransebeș – Orșova, în lungime de 89 km a fost construită între anii 1874- 1878. După aproape un an se finalizează și tronsonul cf dintre Vârciorova și Orșova, în lungime de 4 km. În această perioadă transbordarea mărfurilor și călătorilor s-a făcut cu mijloace avute la dispoziție. (Date din Monografii). Calea ferată Timișoara – Caransebeș – Vârciorova în lungime de 191km a fost exploatată de Societatea privilegiată a Cailor Ferate Austriece până în anul 1891 când linia CF a fost naționalizată de statul ungar și trecută în proprietatea MAV – Căile Ferate Ungare de Stat. După 1 decembrie 1918 se încep negocierile privind preluarea liniei c.f. de către Statul Român, și prin efectul prevederilor Tratatului de la Trianon la 21 septembrie 1920 linia Timișoara – Vârciorova trece în proprietatea Statului Român, potrivit Studiului de Fezabilitate realizat de Asocierea Italferr S.P.A. – S.C. ISPCF S.A. – S.C. Italrom Inginerie International SRL.
– Lotul 1 (Craiova – Filiași), cu o lungime de 37,97 km, are o valoare estimată de 1,4 – 1,5 miliarde de lei (fără TVA) și trebuie finalizat în 54 de luni (12 luni proiectare și 42 de luni execuție lucrări).
– Lotul 2 (Filiași – Igiroasa), cu o lungime de 44,26 km, are o valoare estimată de 1,1 – 1,2 miliarde de lei (fără TVA) și trebuie finalizat în 60 luni (12 luni proiectare și 48 de luni execuție lucrări).
Lotul 3, Igiroasa – Drobeta Turnu Severin (41 km) este cel mai mare contract distinct dintr-un proiect CFR Infrastructură, lotul cu tunelul Balota având o valoare de 3 miliarde lei și a fost scos la licitație pe 12 aprilie. Tunelul Balota cu o lungime de 6 km va fi al doilea ca lungime din țară după cel în lucru de 7 kilometri de la Ormeniș, pe M 300 Brașov – Sighișoara unde lucrează Aktor. (n.r CFR Infrastructură vrea să construiască un tunel de 10 km. între Predeal și Brașov)
– LOT 4: DROBETA TURNU SEVERIN – BĂILE HERCULANE, km 362+632 – 404+250 (41,618 km)
Valoare estimată: între 1.467.607.032,41 lei, fără TVA și 1.605.333.699,39 lei, fără TVA
Durata proiectării și execuției lucrărilor: 72 luni (12 luni proiectare și 60 de luni execuție lucrări)
– LOT 5: BĂILE HERCULANE – PO NOU POARTA, km 404+250 – 436+887 (32,637 km)
Valoare estimată: 1.458.989.782,23 lei fără TVA și 1.595.909.686,57 lei, fără TVA. Durata proiectării și execuției lucrărilor: 60 luni (12 luni proiectare și 48 de luni execuție lucrări).
Lot 6 CAP X PO NOU POARTA – CARANSEBES KM 436+887 – KM 474+046,53. Valoarea contractului pentru proiectarea și execuția tronsonului de 37 de kilometri fiind de 1,3 miliarde lei. Durata contractului este de 72 de luni, 12 pentru proiectare și 60 de luni pentru execuție.
De la Caransebeș la Timișoara și Arad sunt contracte semnate prin PNRR pentru loturile 2, 3 și 4, iar pentru Lotul 1 Caransebeș – Lugoj contractul ar putea fi semnat cu WeBuild dacă la CNSC se respinge contestația Alstom.