Italia ar putea vinde o parte dintre acțiunile deținute la grupul energetic Eni SpA,

Câţiva bancheri de investiţii au abordat Trezoreria Italiei oferindu-se să o ajute la vânzarea unei părți a participaţiei sale deţinute la Eni SpA, spunând că actuala răscumpărare de acţiuni a grupului energetic va permite Romei să-şi reducă participaţia fără a pierde controlul deplin, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Agerpres.

Guvernul Italiei vrea să obţină aproximativ 20 miliarde de euro, în urma unor vânzări de active, în perioada 2024 – 2026, a anunţat Trezoreria în Documentul economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia. Planul face parte din eforturile premierului Giorgia Meloni de a finanţa noi cheltuieli fără a majora datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro şi un motiv de îngrijorare pentru autorităţile UE şi pieţele financiare.

În ultimele săptămâni, bancherii au comunicat Trezoreriei că ar trebui să profite de planul Eni de a răscumpăra acţiuni şi să anuleze 275 milioane din acţiunile sale pentru a-şi reduce participaţia, susţin sursele. Acestea adaugă că opţiunea nu este, totuşi, în fruntea listei Trezoreriei.

Analize Economedia

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

În prezent Italia deţine o participaţie de aproximativ 32,4% în grupul energetic, în principal printr-o deţinere indirectă de 27,7% prin banca de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP), în timp ce Trezoreria deţine o participaţie directă de 4,7%.

Anunţat în mai, programul Eni de răscumpărare de acţiuni este în desfăşurare şi ar urma să majoreze participaţia totală a Guvernului la peste 34% din acţiunile cu drept de vot.

După finalizarea programului, Trezoreria ar putea în mod potenţial vinde suficiente acţiuni astfel încât Italia să rămână cu peste 30% din capitalul Eni, ţinând cont şi de participaţia CDP, susţin sursele.

La preţurile curente de pe piaţă, o participaţie de 4% în Eni este evaluată la aproximativ două miliarde de euro (2,14 miliarde de dolari).

Oficialii Eni nu au dorit să comenteze informaţiile.

Pe lângă privatizarea băncii Monte dei Paschi (MPS), ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a sugerat că Roma ar putea vinde participaţii la compania feroviară de stat şi la firma care gestionează reţeaua de autostrăzi.

În condiţiile în care statul deţine, direct şi indirect, 64,26% din Poşta italiană, instituţia ar putea fi inclusă în planul privind vânzările de active, au adăugat sursele.

Încă înainte de pandemie Guvernele Italiei nu au reuşit să îndeplinească ţintele de privatizare şi de aceea analiştii sunt sceptici în privinţa progreselor în acest domeniu.

În 2018, premierul de atunci, Giuseppe Conte, s-a angajat să obţină până la finalul acelui an 18 miliarde de euro în urma vânzărilor de active, pentru a reduce datoria şi a reasigura investitorii, dar planul nu a avut rezultate.

Guvernul Italiei a înrăutăţit estimările privind creşterea economiei în 2023 şi 2024, şi a majorat ţintele de deficit, în urma impactului stimulentelor fiscale şi a majorării dobânzilor.