Foto: Dreamstime
România a trecut printr-un 2023 în care s-a putut lăuda, printre altele, că economia a crescut, că inflația a scăzut la o singură cifră și a avut loc listarea Hidroelectrica, cel mai important eveniment pentru piața românească de capital din 2024. (Detalii, AICI) Rămâne, însă, restantă la capitolul deficit bugetar, una din marile probleme ale economiei, potrivit specialiștilor.
Care sunt țintele Guvernului
Începând cu 2020, România, spre deosebire de celelalte state membre ale UE, face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE). Procedura a fost inițiată în aprilie 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019, amintește programul de convergență al guvernului României. Documentul amintește că în iunie 2021, Consiliul UE a emis o recomandare României pentru a pune capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind țintele de deficit ESA la 8,0% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024.
Anul 2021 a marcat debutul perioadei de reducere a deficitului bugetar, ajustarea fiscală realizată în perioada 2021-2022 fiind de 3 puncte procentuale din PIB comparativ cu anul 2020, în linie cu recomandarea Consiliului UE.
„Cu toate că anul trecut conjunctura economică nefavorabilă a reclamat măsuri de sprijin financiar pentru agenții economici și populație, Guvernul și-a îndeplinit obiectivul de reducere a deficitului bugetar – la 6,2% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai redus față de cel înregistrat în anul 2022-, în contextul în care performanța economică și măsurile din domeniul energiei au susținut rezultatul pozitiv al veniturilor, concomitent cu o ajustare marginală a ponderii în PIB a cheltuielilor”, mai notează documentul.
România a încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,72% din Produsul Intern Brut (PIB), adică de 80 de miliarde lei, în scădere față de deficitul de 101,8 miliarde lei (9,61% din PIB) înregistrat în anul 2020, arată execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor Publice.
Anul 2022 a marcat un deficit bugetar de 81,01 miliarde lei, respectiv de 5,68% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.
Până acum, pe anul în curs, deficitul bugetar a ajuns la 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB, după primele zece luni ale anului 2023, față de deficitul de 47,12 miliarde lei, respectiv 3,34% din PIB aferent primelor zece luni ale anului 2022, arată datele transmite de Ministerul Finanțelor. Ținta guvernului în legea bugetului pe acest an era 4,4% din PIB.
În urmă cu o lună, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că nu crede că România se poate angaja la deficit de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB), în acest an, dar că nu crede că vom ajunge la peste 6% din PIB.
„Avem această speranță că nu deviem masiv de la ținta de deficit bugetar pe care o avem asumată prin programul de convergență. Nu cred că ne putem angaja la 4,4% din PIB, dar nici o deviație majoră. Pentru țara noastră nu ar fi un lucru extraordinar de bun, să avem peste 6% din PIB, nu cred că vom ajunge acolo”, a spus el.
Legea bugetului pe 2024 prevede un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru 2024, respectiv 5% din PIB.
FMI, băncile și agențiile de rating văd un deficit chiar de 6% în 2023
În schimb, ING Bank notează că în România, anul 2024 va fi un an electoral încărcat, cu 4 runde de alegeri programate: alegeri europene, locale, parlamentare și prezidențiale. România nu a reușit să reducă deficitul bugetar în 2023, în ritmul asumat, estimările pentru sfârșitul anului fiind undeva în jur de 5.5% – 5.7% din PIB. Cu atât mai greu va fi să realizeze consolidarea fiscală în 2024, un an când așteptările indică o creștere economică mai mică.
Recent, România a votat Legea Pensiilor, care prevede ținte ambițioase de creșteri ale pensiilor publice. Deși nu se îndoiește nimeni de necesitatea creșterii pensiilor, în special a pensiilor mici, mai ales în conditiile inflației ridicate din ultima perioadă, capacitatea bugetului României de a susține aceste creșteri de pensii este problematică, apreciază ING.
Agențiile de rating apreciază că reforma sistemului de pensii crește riscurile fiscale pe termen mediu, Moody’s estimând că deficitul bugetar va rămâne la 6% în 2024 și 2025, dacă legea pensiilor va fi pusă în aplicare.
În ultimul Raport asupra Inflației, mai spune ING, Banca Centrală a identificat de asemenea politica fiscală ca fiind o sursă importantă de incertitudini atât pentru evoluția inflației cât și a economiei.
„Un grad ridicat de incertitudine este indus pe de-o parte de necesitatea unor noi măsuri de consolidare fiscală, impuse de țintele prevăzute în procedura de deficit excesiv, și pe de altă parte, de tendințele expansioniste, relevante îndeosebi pe parcursul anului 2024, în contextul calendarului electoral încărcat. Costul de finanțare al deficitului bugetar de către Guvernului României este printre cele mai ridicate din regiune. Materializarea riscurilor fiscal menționate mai sus ar face ca România să continue să se împrumute și în anul 2024 la niveluri mai ridicate”, mai arată ING.
De asemenea, o analiză Erste Group prognozează că anul acesta se va încheia cu un deficit de 6%, anul viitor va scădea la 5,4%, iar în 2025 va ajunge la 4%.
„Economia românească s-a dovedit rezistentă în 2023, deși se așteaptă să încheie anul cu o expansiune sub potențial. Este probabil ca această reziliență să fie testată până în 2024, cu un spațiu de manevră fiscală practic inexistent”, notează Erste.
Un deficit de 6%, a fost prognozat și de FMI, la finalul misiunii sale de evaluare în România. „Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4 % din PIB, este acum probabil imposibil de atins și proiectăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024”, a declarat Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI pentru România.
Consiliul Fiscal, avertisment similar cu cel de iarna trecută
Îngrijorări similare au fost exprimate recent și de Consiliul Fiscal, care a avertizat că veniturile din bugetul pe anul 2024 sunt supraestimate cu 19 miliarde lei, deoarece sunt luate în calcul venituri ipotetice provenite din ameliorarea colectării și digitalizarea ANAF. Totodată, Consiliul Fiscal avertizează că cheltuielile vor fi cu 4,5 miliarde lei mai mari decât cele estimate. Drept urmare, Consiliul estimează că deficitul va ajunge la 6,4% din Produsul Intern Brut (PIB) mult peste estimarea Guvernului de 5% din PIB.
Consiliul Fiscal a avertizat și anul trecut că proiectul de buget pe anul 2023 veniturile încasate urmau să fie cu 11,3 miliarde mai mici, iar cheltuielile erau subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB. Consiliul estima atunci că vede un deficit de 5,7% în 2023, față de ținta de 4,4% a Guvernului. Avertismentele Consiliul Fiscal s-au adeverit, se poate vedea acum din execuția bugetară din acest an. Pentru a contracara această situație, Guvernul a anunțat la jumătatea acestui an măsuri fiscale, care au introdus taxe și impozite noi.
Cele mai importante observații:
Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câțiva ani.
Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației. Dar impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente.
Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală și optimizările fiscale. Reforma fiscalității implică și reforme privind piața muncii, care este puternic distorsionată.
Cele mai recente date privind execuția bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăși cu 39-40 mld. lei ținta stabilită prin bugetul inițial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Însă, în contextul subexecuției semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB
Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va proceda la o reducere forțată de cheltuieli.
În aceste condiții, Consiliul Fiscal semnalează existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcției bugetare actuale.