România a încheiat 2021 cu un deficit de 80 miliarde lei, respectiv 6,72% din PIB

România a încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,72% din Produsul Intern Brut (PIB), adică de 80 de miliarde lei, în scădere față de deficitul de 101,8 miliarde lei (9,61% din PIB) înregistrat în anul 2020, arată execuția bugetară publicată vineri de Ministerul Finanțelor Publice.

Finanțele arată că evoluția deficitului bugetar în 2021 a fost determinată de:

• creșterea veniturilor bugetare cu 1,4 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată preponderent de dinamica încasărilor din TVA și impozit pe profit;
• reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,5 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile și cu asistența socială.

Totodată, în perioada ianuarie-decembrie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 6,1 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 14,76 miliarde lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Venituri

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 379,61  miliarde lei în anul 2021, cu 17,7% peste nivelul încasat în 2020. Această evoluție favorabilă a fost influențată atât de încasările reduse din anul anterior – ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificații și scutiri), cât și de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parțială a unor categorii de venituri (TVA, contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit). Totodată, cele mai pronunțate creșteri nominale se remarcă în cazul TVA și contribuțiilor de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 28,02  miliarde lei în 2021, consemnând o creștere de 15,1% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+38,6%), impozitul pe dividende (+32,0%), respectiv Declarația unică (+18,8%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10,8% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 127,49  miliarde lei în anul 2021, în creștere cu 13,6% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii (Fig. 2) și a fost influențată atât de baza redusă, cât și de recuperarea parțială a contribuțiilor amânate la plată în anul anterior.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,04  miliarde lei în 2021, în creștere cu 25,4% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 28,4% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 79,35  miliarde lei în 2021, în creștere cu 30,5% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 24,34  miliarde lei anul trecut, cu 13,2% (+2,83  miliarde. lei) peste nivelul înregistrat în 2020. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată de baza redusă aferentă anului anterior – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, de recuperarea parțială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv de redresarea bazei macroeconomice relevante (cu precădere consumul privat).

Veniturile din accize au însumat 34,48  miliarde lei în anul 2021, în creștere cu 12,3% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 13,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice – determinată preponderent de normalizarea consumului de carburanți față de anul anterior, respectiv un avans de 9,4% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susținut și de majorarea accizei la țigarete.

Veniturile nefiscale au însumat 26,15  miliarde lei în 2021, înregistrând o creștere de 6,6% (an/an), susținută și de dinamica veniturilor din concesiuni și închirieri (+16,7%), respectiv dividende distribuite de companiile de stat (+4,4% an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 38,41  miliarde lei în anul 2021, în creștere cu 14,5% (an/an).

Cheltuieli

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 459,63  miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 8,3% față de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o scădere cu 1,5 puncte procentuale de la 40,1% din PIB în anul 2020 la 38,6% din PIB în anul 2021.

La finele anului 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 6,1  miliarde lei mai mari față de 2020, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 14,76  miliarde lei.

Cheltuielile de personal au însumat 111,91  miliarde lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu  anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,4% din PIB, cu 1,0 puncte procentuale mai puțin față de anul anterior.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 64,04  miliarde lei, în creștere cu 12,2% comparativ cu anul precedent.  O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 21,1% față de anul precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,4%. In principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 7,85  miliarde lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,25  miliarde lei în creștere cu 6,3% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârșitul lunii decembrie, s-au plătit pe măsuri active 2.026,79 mil lei, respectiv 670,82 mil lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 194,104 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 526,59 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 87,46 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 547,81 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 8,65  miliarde lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli  au fost de 8,32  miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 41,57  miliarde lei, cu 18,4% mai mari comparativ cu anul 2020.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 59,27  miliarde lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent când au fost în valoare de 53,17  miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 48,1% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe anul 2021, cu 6,92  miliarde lei mai mari față de anul precedent.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 359,46 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.