GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

Ne permitem să călătorim și ne petrecem tot mai mult concediile în afara țării, dar, în România, nu am reușit să dezvoltăm un sector care să fie suficient de atractiv încât să crească semnificativ numărul de turiști străini. Datele arată că majorarea veniturilor reale, cuplată cu stabilitatea cursului valutar al euro, i-a determinat pe turiștii români să cheltuie din ce în ce mai mult în străinătate, iar turismul autohton pare să nu țină pasul cu aceste tendințe, după cum subliniază o analiză a cercetătorilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.  Iar în 2022, după eliminarea restricțiilor de pandemie, cheltuielile turiștilor români în străinătate au explodat, dar atractivitatea turismului românesc pentru vizitatorii din străinătate a rămas relativ constantă. Doar în luna iunie, turiștii români au cheltuit în străinătate de peste două ori mai mult decât încasările obținute de la turiștii străini în România. În aceste condiții, turismul a ajuns să contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent. Date și explicații, în continuare:

O serie de date, cum ar fi traficul de pe aeroporturi sau numărul de turiști arată redresarea sectorului după lovitura pandemiei. “Luna august reprezintă în general perioada vacanțelor, fiind astfel cea mai bună perioadă pentru industria turismului. Deși cele mai recente date au fost publicate doar până în luna iunie 2024 inclusiv, statisticile din ultimii ani arată o revigorare dinamică a turismului după momentele critice ale industriei din prima perioadă a pandemiei, ceea ce aparent prevestește un nou sezon efervescent în 2024”, spun economiștii.

Aceștia subliniază și că în această perioadă asistăm la o creștere semnificativă a salariilor, respectiv a pensiilor în termeni reali. Adică, în medie, peste rata inflației. Chiar dacă aceste creșteri ale veniturilor nu se distribuie în mod egal în societate, în general cererea pentru serviciile turistice se află pe un trend ascendent deja vizibil: luna iunie 2024 a adus o creștere față de aceeași perioadă a anului trecut atât din punct de vedere al numărului turiștilor (+4,9%), cât și din perspectiva înnoptărilor (+1,8%), conform analizei economiștilor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cum influențează turismul deficitul de cont curent al României? Din această perspectivă, datele statistice arată că situația nu mai e atât de pozitivă.

Economiștii din echipa Romanian Economic Monitor aduc în discuție statisticile BNR privind evoluția contului curent, care arată că turiștii români cheltuie mult mai mult în străinătate (import al serviciilor turistice), decât suma cheltuită de turiștii străini în România (export al serviciilor turistice). E important de subliniat că aceste statistici nu conțin cheltuielile turiștilor români pentru servicii turistice locale, doar cele internaționale.

Din această perspectivă, poate fi constatat faptul că majorarea veniturilor reale, cuplată cu stabilitatea cursului valutar al euro, i-a determinat pe turiștii români să cheltuie din ce în ce mai mult în străinătate, iar turismul autohton pare să nu țină pasul cu aceste tendințe. Mai exact, doar în luna iunie 2024 balanța plăților în turism a fost de -435 de milioane de euro, turiștii români cheltuind în străinătate de peste două ori mai mult (aprox. 758 milioane de euro) decât încasările obținute de la turiștii străini în România (aprox. 322 milioane de euro). Aceeași balanță în turism pentru perioada ianuarie-iunie 2024, adică pe prima jumătate a anului curent este de -2.255 milioane de euro.

Acest deficit în turism vine în condițiile în care în prima jumătate a anului 2024 deficitul total al contului curent al României a fost de -12.177 milioane de euro. Astfel turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent, un procentaj semnificativ având în vedere că este vorba doar despre un singur sector al economiei, în timp ce celelalte tipuri de servicii, în ansamblu, au un impact pozitiv asupra reducerii acestui deficit.

Cum am ajuns la această situație și care sunt perspectivele pentru viitor?

Analizând datele istorice, analiza constată că după aderarea la UE a României turiștii români au început să cheltuie din ce în ce mai mult în străinătate, în special în lunile de vară, respectiv în decembrie. Ritmul de creștere a acestor cheltuieli s-a distanțat treptat de evoluția cheltuielilor turiștilor străini în România. “Cu toate acestea, deficitul contului curent în turism a început să se accentueze abia după anul 2016, tendință oprită în 2020 odată cu izbucnirea pandemiei. Relansarea economică post-pandemie a adus însă un deficit al contului curent în turism fără precedent, cheltuielile turiștilor români în străinătate explodând în special în 2022, după eliminarea tuturor restricțiilor oficiale legate de pandemie. În contrast, atractivitatea turismului românesc pentru vizitatorii din străinătate a rămas relativ constantă”, spune Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică.

Economiștii subliniază că acest deficit în turism, precum și deficitul general al contului curent par din ce în ce mai greu de susținut. “Pentru soluționarea acestei probleme pe termen lung, împreună cu problema deficitului bugetar, cu siguranță va trebui să asistăm la măsuri fiscale adiționale din partea guvernului. Pe termen lung însă, statisticile sugerează că o creștere semnificativă a atractivității turismului în România pentru vizitatorii străini poate reprezenta o componentă esențială în soluționarea provocărilor legate de persistența deficitului de cont curent al țării. Desigur, din perspectiva întregii economii a României, o creștere a atractivității turismului autohton poate contribui nu numai la reducerea deficitului de cont curent, ci și la o dezvoltare economică mai rapidă care atrage atât turiștii din țară (de exemplu, sistemul voucherelor de vacanță reprezintă un prim pas important în acest sens), cât și turiștii din străinătate”, spun cercetătorii din echipa RoEM.

Guvernatorul BNR: “Avem turismul cu deficit major. Nu e dezvoltat turismul”

Turismul este subdezvoltat, arăta în raportul trimestrial asupra inflației, prezentat în urmă cu câteva zile, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a vorbit, din nou, despre “veșnica problemă a României: deficitul. “Deficitul de cont curent, în legătură și cu deficitul bugetar, este determinat cu precădere de balanța comercială. În continuare pe cinci luni în acest an față de aceeași perioadă din 2023 se observă o accentuare a deficitului balanței comerciale. În cadrul sectorului de servicii, avem turismul cu deficit major. Nu e dezvoltat turismul. În ciuda faptului că vin mai mulți turiști în România, turismul e puternic negativ. Sectoarele cu surprlus sunt transporturi, IT și câteva servicii”, a declarat Isărescu. Detalii AICI

Câți bani lasă turiștii în România? Cam 3000 de lei/ persoană

În trimestrul I 2024, turiști nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective au cheltuit în medie 3037,7 lei / persoană, arată datele Institutului Național de Statistică.

Numărul total al turiștilor nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul I 2024, a fost de 378.800, cheltuielile acestora însumând 1,150 miliarde de lei (în medie 3037 lei / persoană).

Dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în trimestrul I 2024, 58,9% au călătorit în scop de afaceri2, cheltuielile acestora reprezentând 60,8% din totalul cheltuielilor. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri în trimestrul I 2024, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (48,9%), urmată de cheltuielile în restaurante şi baruri (18,5%) și de cheltuielile pentru cumpărături (14,8%).

Din totalul cheltuielilor în scop particular în trimestrul I 2024, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (43,1%), urmată de cheltuielile pentru cumpărături (15,8%) și de cheltuielile în restaurante şi baruri (14,7%).

Investitorii pregătesc proiecte noi în HoReCa, deși unitățile de cazare au un grad de ocupare de doar 25%, iar sejurul turiștilor e scurt

Conform statisticilor oficiale, traficul de pe aeroporturi a revenit la nivelul ante-pandemie, iar sosirile în unitățile de cazare au crescut ușor față de anul trecut, dar gradul de ocupare al hotelurilor din țară e de abia 25%, iar durata medie de ședere a turiștilor e de numai aproximativ 2 zile.

Afacerile din sectorul hotelier cresc și există o serie de investiții care mizează pe turism. Astfel, potrivit unui raport Crosspoint Real Estate, cifra de afaceri a sectorului hotelier a ajuns la 1,7 miliarde de euro în 2023, marcând o creștere de 10% față de 2019 și o creștere semnificativă de 33% comparativ cu performanța din anul precedent. În 2024, 13 hoteluri cheie sunt așteptate să fie livrate pe piața românească, inclusiv cinci hoteluri de cinci stele și șase de patru stele. Despre alte investiții AICI

Sursa foto: Dreamstime.com