Sursa foto: Accor
În 2024, 13 hoteluri cheie sunt așteptate să fie livrate pe piața românească, inclusiv cinci hoteluri de cinci stele și șase de patru stele, arată cea mai recentă ediție a raportului Romania Hotel Market al Crosspoint Real Estate, consultată de Economedia. Conform statisticilor oficiale, traficul de pe aeroporturi a revenit la nivelul ante-pandemie, iar sosirile în unitățile de cazare au crescut ușor față de anul trecut, dar gradul de ocupare al hotelurilor din țară e de abia 25%, iar durata medie de ședere a turiștilor e de numai aproximativ 2 zile.
“Pe lângă rebrandinguri și renovări, în următorii ani vor fi introduse proiecte noi, reflectând o evoluție dinamică în sectorul hotelier. Această creștere este determinată de interesul crescut atât din partea mărcilor internaționale, cât și din partea investitorilor locali, ceea ce va oferi industriei un mix divers de produse și locații de calitate”, arată raportul.
România captează atenția operatorilor de hoteluri high-end, notează consultanții. Aceștia spun că se așteaptă ca nume prestigioase precum Kempinski, Mondrian, The Crest Collection și Hyatt să intre pe piața românească în următorii cinci ani. Afluxul de branduri hoteliere de lux și de lux ar urma “să ridice standardele de ospitalitate ale țării și să atragă mai mulți turiști internaționali”, arată raportul Crosspoint.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
La finalul anului trecut, Rock Development Holding, compania de dezvoltare imobiliară de pe piața rezidențială din București, a anunțat că a încheiat un parteneriat cu Kempinski Hotels, grupul hotelier de lux din Europa, în urma căruia lanțul va deschide prima sa unitate din România – primul hotel de cinci stele din Poiana Brașov, potrivit unui comunicat de presă. Investiția în noul hotel se ridică la 70 milioane euro. Dezvoltatorul imobiliar One United Properties anunța tot anul trecut, în noiembrie, semnarea unei înțelegeri cu compania de ospitalitate Ennismore pentru deschiderea Hotelului Mondrian în București.
De asemenea, în toamna anului trecut, Hyatt, companie globală de ospitalitate, anunța că prospectează piața din România ca parte a strategiei sale de expansiune în Europa de Est. Grupul intenționează să își facă intrarea pe piața locală prin dezvoltarea unui hotel upper scale în București, oferind aproximativ 200 de camere și servicii complete, sub managementul Hyatt. În acest an, în februarie, Aro Palace SA, care administrează hoteluri în Braşov, anunța că a semnat o scrisoare de intenție pentru a intra într-un acord de franciză cu grupului hotelier internaţional Hyatt Hotel Corporation. În urma acestui acord, hotelul Aro Palace Brașov va intra în familia internaționala de hoteluri a renumitei mărcii Hyatt.
Cifra de afaceri a sectorului hotelier a ajuns la 1,7 miliarde de euro în 2023
“Indicând o revenire aproape completă la nivelurile din 2019, 2023 a fost primul an în care industria turismului a funcționat în întregime fără restricții legate de pandemie, atât la nivel global, cât și local.
În timp ce cererea pentru cazare în România în 2022 a fost parțial influențată de conflictul Rusia-Ucraina și de valul val de refugiați, cifrele din 2023 au reflectat mai exact starea industriei, fără niciun factor extraordinar”, arată raportul.
Pentru prima dată în ultimii patru ani, numărul pasagerilor care zboară spre România a depășit nivelurile din 2019, cu rate de ocupare a hotelurilor încă rămânând ușor în urmă.
Despre traficul pe aeroporturi citiți o analiză AICI
Consultanții se așteaptă ca sectorul hotelier să își accelereze creșterea în următorii ani, determinată atât de factori interni, cât și de factori externi. Primele date pentru 2024 arată rezultate similare cu cele de anul trecut, cu o rată medie de ocupare medie de 25% pentru toate tipurile de cazare și de 33% pentru hoteluri în prima jumătate a anului.
“După o redresare dificilă, piața piața ospitalității din România evoluează către standarde de calitate superioare, arătând promițătoare și cu potențial, în ciuda provocărilor, cum ar fi deficitul de forță de muncă, cererea cererea internațională limitată și sejururile scurte”, șefa diviziei de Research la Crosspoint Real Estate.
Revenirea s-a reflectat și în rezultatele financiare ale industriei. Cifra de afaceri a sectorului hotelier a ajuns la 1,7 miliarde de euro în 2023, marcând o creștere de 10% față de 2019 și o creștere semnificativă de 33% comparativ cu performanța din anul precedent.
Raportul menționează că rata ridicată a inflației a condus la unele întârzieri sau
anulări de noi proiecte și a exercitat o presiune suplimentară asupra ratelor. În plus, sectorul continuă să se confrunte cu deficit de forță de muncă, cu 198.609 persoane care lucrează în hoteluri și restaurante în 2023, cu 11% mai puține decât în înainte de pandemie, în 2019. Menționăm, totuși, la acest capitol și faptul că sectorul HoReCa figurează constant în datele INS ca domeniul cu cele mai mici salarii.
Reprezentanții Crosspoint spun că piața hotelieră de lux, deși se află, de asemenea, pe calea redresării postpandemice și a înregistrat rate de ocupare mai mari decât medie a pieței, ajungând la 62,6% în 2023, cu aproape 6% sub nivelul din 2019.
Tariful mediu zilnic a crescut la 84,9 euro cu peste 10 euro mai mult decât în 2019. Prima jumătate a anului 2024 nu a înregistrat schimbări semnificative față de S1 2023, nici în ceea ce privește gradul de ocupare, nici în ceea ce privește veniturile, pentru produsele hoteliere de top din România.
Hoteluri vândute la jumătate din prețul de achiziție. Cum arată tranzacțiile din sector?
Creșterea inflației și costurile ridicate de finanțare au încetinit semnificativ eforturile de redresare. Potrivit indicelui de evaluare a hotelurilor HVS Europe, valorile hotelurilor din București rămân sub nivelurile din 2019, cu doar ușoare creșteri după o scădere semnificativă de 20% în 2020. Un
exemplu notabil este vânzarea hotelului de patru stele K+K Elisabeta din București, care a fost vândut pentru un preț estimat de 5 milioane EUR în 2023, comparativ cu prețul său de achiziție de peste dublul acestei sume în 2019.
Această situație a creat o oportunitate semnificativă pentru anumiți cumpărători de a să achiziționeze proprietăți care erau fie în dificultate, fie deosebit de vulnerabile la inflație sau la o cerere în scădere.
Ca urmare, în ultimele 18 luni s-a înregistrat o creștere a numărului de tranzacții mai mici (sub 5 milioane EUR). Chiar și tranzacțiile mai mari nu au implicat proprietăți de primă mână, ci mai degrabă active care sunt pregătite pentru renovări și rebrandinguri. Deși ponderea investițiilor hoteliere în volumul total al investițiilor a fost mai mare decât de obicei (6% în 2023 și 7% în prima jumătate a
2024), această tendință indică mai degrabă o reducere generală a volumului volumului redus de tranzacții, mai degrabă decât o creștere reală a interesului în sectorul hotelier.
În consecință, dinamica pieței evidențiază o abordare prudentă din partea investitorilor,
concentrându-se asupra oportunităților cu valoare adăugată mai degrabă decât proprietăți premium, la cheie. Cu toate acestea, volumul în prima jumătate a anului 2024 a depășit deja volumul de investiții depășit deja volumul investițiilor în acest sector pentru întregul an 2023.
Numărul unităților de cazare din România a crescut cu 704 în perioada 2019-2023, cu o creștere semnificativă creștere semnificativă a numărului de aparthoteluri și a alternativelor alternative precum hanuri, campinguri și case de oaspeți, potrivit raportului. Până la sfârșitul anului 2023, România avea 433.487 de paturi în toate tipuri de facilități de cazare, o creștere de 22% față de 2019, cu 47% din aceste paturi în hoteluri. Capacitatea de cazare a capacitatea de cazare a capitalei este de aproape 22.000 paturi, cu 95% în hoteluri.
Creștere ușoară la cazări în prima jumătate a anului. Grad de ocupare de 25% și o durată medie a șederii de numai 2 zile
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în primele șase luni ale anului au însumat 5,786 milioane de persoane, în creștere cu 3,0% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică.
Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,8%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat doar 18,2%.
Pe judeţe, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (942.800 de persoane), Braşov (667.900 persoane) și Constanța (357.600 de persoane).
Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din: Germania (102.700 persoane), Italia (102.500persoane) și S.U.A. (63.000 de persoane).
Durata medie a şederii în prima jumătate a anului a fost de numai 1,9 zile la turiştii români, iar la turiştii străini 2,1 zile.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în primul semestru a fost de 25,6% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceași perioadă din 2023.
Turismul este subdezvoltat, arăta în raportul trimestrial asupra inflației, prezentat în urmă cu câteva zile, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
“În cadrul sectorului de servicii, avem turismul cu deficit major. Nu e dezvoltat turismul. În ciuda faptului că vin mai mulți turiști în România, turismul e puternic negativ. Anul trecut 8,6 miliarde de euro au cheltuit românii în străinătate. Contrabalansat, cam la jumătate cu încasări de la turiștii străini în România. Sectoarele cu surprlus: transporturi, IT și câteva servicii”, a spus guvernatorul Băncii Centrale.
Câți bani lasă turiștii în România?
În trimestrul I 2024, turiști nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective au cheltuit în medie 3037,7 lei / persoană, arată datele Institutului Național de Statistică.
Numărul total al turiștilor nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul I 2024, a fost de 378.800, cheltuielile acestora însumând 1,150 miliarde de lei (în medie 3037 lei / persoană).
Dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în trimestrul I 2024, 58,9% au călătorit în scop de afaceri2, cheltuielile acestora reprezentând 60,8% din totalul cheltuielilor. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri în trimestrul I 2024, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (48,9%), urmată de cheltuielile în restaurante şi baruri (18,5%) și de cheltuielile pentru cumpărături (14,8%).
Din totalul cheltuielilor în scop particular în trimestrul I 2024, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (43,1%), urmată de cheltuielile pentru cumpărături (15,8%) și de cheltuielile în restaurante şi baruri (14,7%).
Harta noilor investiții
Peste 560 de proiecte de unități de cazare sau facilități de relaxare erau în lucru în diverse stadii la jumătatea anului, conform unei analize IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. Acestea sunt de diverse dimensiuni, inclusiv pensiuni sau mici unități de cazare. Dintre acestea, doar aproximativ 170 sunt în șantier, în construcție sau în lucrări de amenajare. În total, investițiile necesare pentru a realizat toate aceste proiecte ajung la 10 miliarde de lei.
Vezi și: