Sursa foto: Aeroportul Iasi/ Facebook
În prima jumătate a anului, numărul pasagerilor înregistrați pe aeroporturile din România a fost cu aproape 5% mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2023 și a depășit nivelul pre-pandemic, fiind cu 10,5% mai mare decât cifra înregistrată în aceeași perioadă din 2019, după cum arată datele sintetizate de Asociația Aeroporturilor din România și consultate de Economedia. Doar trei aeroporturi depășesc borna de 1 milion de pasageri în primul semestru, iar București-Otopeni are un trafic mult peste cel înregistrat de toate celelalte aeroporturi din țară, la un loc. Urmează în clasament Clujul și Iașiul, ambele aeroporturi din afara capitalei beneficiind în acest an de extinderi. De altfel, în 2024, an electoral, au fost bifate mai multe inaugurări de terminale noi. Vă prezentăm cifrele care arată cum se împarte traficul aerian pe marile aeroporturi din țară, dar și principalele proiecte inaugurate în 2024, într-un domeniu vital nu doar pentru turismul local, ci și pentru atragerea de investiții.
Conform datelor Asociației Aeroporturilor din România, numărul pasagerilor înregistrați pe aeroporturile din România în primul semestru al acestui an este cu cu aproape 5% mai mare decât totalul înregistrat în primul semestru al anului trecut și cu 10,5% mai mare decât cifra înregistrată în aceeași perioadă a anului 2019.
Din cei 11.857.773 de pasageri care au tranzitat aeroporturile românești în primele 6 luni ale anului 2024, 7% au călătorit pe rute interne. În prima jumătate a anului 2024 au fost înregistrate 112.916 mișcări aeronave (aterizări și decolări) și au fost transportate 27.292 tone de marfă.
Cele mai tranzitate aeroporturi sunt București Otopeni, de departe cel mai aglomerat din țară, cu 7,38 milioane de pasageri doar în prima jumătate a anului, și aeroporturile din Cluj (1,44 milioane) și Iași (1,05 milioane), singurele care trec de borna de 1 milion de pasageri în primul semestru.
Trafic curse interne:
Trafic curse externe:
În prima jumătate a acestui an, unul electoral de altfel, au fost inaugurate o serie de investiții în mai multe aeroporturi din țară.
Cu fonduri europene, suprafața terminalului de pasageri ale Aeroportului din Sibiu a crescut de aproape 4 ori, iar dotările au fost dimensionate pentru a putea procesa până la 2,5 milioane de pasageri pe an. Inaugurarea a avut loc în ianuarie.
La finalul lunii martie, la Iași, a fost inaugurat noul terminal, T4, cu un zbor Iaşi – Bucureşti
Deschiderea noului terminal marchează o etapă importantă în dezvoltarea Aeroportului Iași, principalul aeroport din regiunea de Nord-Est.
Terminalul T4 are o suprafață de aproximativ 31.000 de metri pătrați, trei niveluri și o capacitate minimă de procesare de 3,5 milioane de pasageri anual, devenind al doilea cel mai mare terminal din țară, potrivit datelor prezentate de administratorii aeroportului. Noul terminal are 20 de birouri check-in, 12 sisteme self check-in, 14 porți de îmbarcare, șase filtre de securitare, trei aviobridge-uri, un salon VIP și unul de business, spații pentru activități comerciale, spații de relaxare, loc de joacă.
Proiectul terminalului T4 a mai inclus construirea unui parc fotovoltaic de 1 hectar, cu o capacitate de 1,3 MWh, ce asigură 20% din necesarul de energie, Aeroportul Iași fiind primul aeroport din țară ce deține o sursă de energie verde.
Valoarea totală a proiectului de dezvoltare și modernizare a Aeroportului Iași este de aproximativ 100 de milioane de euro, 85% reprezentând fonduri europene, 13% – contribuția de la bugetul de stat și 2% – contribuția aeroportului.
Noul terminal al Aeroportului Oradea a fost inaugurat în luna mai.
În cadrul proiectului, suprafața terminalului a fost extinsă la 12.500 de metri pătrați, iar capacitatea de deservire a aeroportului a fost dublată, ajungând la 800 de pasageri pe oră, conform reprezentanților aeroportului. De asemenea, au fost introduse sisteme digitalizate pentru a facilita procesarea pasagerilor și a bagajelor lor, s-a implementat un sistem inteligent de management al clădirii. Platforma de parcare s-a extins la 320 de locuri.
În 5 iunie, la Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a fost inaugurată extinderea Terminalului de Pasageri Plecări. Odată cu darea în folosință a extinderii terminalului de plecări, spațiilor deja existente li s-au adăugat aproximativ 7.200 mp de terminal și 9.000 mp de platformă, dar și 3 noi fluxuri de securitate, dotate cu echipamentele necesare.
Prin realizarea și implementarea proiectului, a cărui valoare totală s-a ridicat la aproximativ 346 milioane de lei, capacitatea de procesare a Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj a crescut la 4,5 milioane de pasageri/an, potrivit datelor anunțate de administratori.
La Satu Mare, Consiliul Județean construiește cu fonduri europene un nou terminal pentru Aeroportul Internațional. La începutul verii, în iunie, acesta era finalizat în proporție de 95%, după cum anunțau reprezentanții forului județean. Acest nou terminal va fi destinat exclusiv plecărilor. Are 4 porți de îmbarcare, un sistem inteligent de benzi de bagaje, ghișee automate de pre-boarding, un sistem de detecție și recunoaștere facială pentru pasageri, scară rulantă, lifturi panoramice. Acest terminal are o suprafață utilă de 6.584 metri pătrați și este situat pe 3 nivele. Subsolul este destinat procesării bagajelor, cu un adăpost antiatomic și sistem de protecție a populației și evacuare în caz de pericol, parterul cuprinde zona publică, zona comercială, 8 ghișee de check-in și controlul de securitate, iar etajul 1 cuprinde spațiul de regrupare și porțile de îmbarcare. Șeful CJ a declarat că scopul extinderii este adăugarea de noi rute de zbor și atragerea a cât mai mulți investitori și turiști în județ.
Modernizări la Aeroport Henri Coandă, cel mai mare din țară. Terminalul nou mai așteaptă
O serie de investiții sunt anunțate și pentru cel mai mare aeroport din țară, însă proiectul noului terminal, prevăzut în planuri, nu are deocamdată un orizont de timp precis.
Compania Națională Aeroporturi București ar urma să demareze lucrări de modernizare a terminalelor de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, care vor include si modernizarea sistemului de climatizare. CNAB a anunțat în această săptămână semnarea contractul de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări pentru modernizarea terminalelor Plecări internaționale, Finger şi Sosiri. Conform unui comunicat al CNAB, contractul a fost încheiat cu o Asociere a trei societăţi – UTI Construction and Facility Management SA, din grupul UTI controlat de milionarul Tiberiu Urdăreanu,- Somet SA – Re-Act Now Architecture SRL, are o valoare totală de aproape 112 milioane lei, iar sursa de finanţare este asigurată din fonduri proprii ale companiei.
Investiţia are patru obiective fundamentale, iar unul dintre ele vizează schimbarea şi modernizarea sistemului centralizat de ventilaţie-climatizare. Proiectul prevede înlocuirea echipamentelor de ventilare şi climatizare, înlocuirea serverului de gestionare a echipamentelor şi realizarea unui sistem modern de comandă, control automat şi achiziţii de date. Amintim că, în iunie, Aeroportul Henri Coandă din București a ajuns să funcționeze fără aer condiționat pe caniculă, după ce temperaturile care au ajuns la 40 de grade Celsius au suprasolicitat sistemul de climatizare. Detalii AICI
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, în aprilie, că extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni este unul dintre obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu Emiratele Arabe Unite.
Tot în aprilie, reprezentanții Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti (CNAB) transmiteau că Aeroportul International “Henri Coanda” din Otopeni se va extinde prin constructia unui nou terminal, conform Agendei Construcțiilor.
În cea mai recentă ieșire pe această temă, ministrul Transporturilor nu pare însă grăbit.
Actualul terminal de la Aeroportul Otopeni nu a ajuns la capacitatea maximă, a spus ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, chiar în această săptămână, întrebat fiind despre amânarea construcţiei Terminalului 2 al Aeroportului de la Otopeni. “Asta nu înseamnă că nu trebuie avute în vedere planuri pentru construcţia noului terminal”, spune Grindeanu.
”În primul rând, îmi doresc ca ceea ce câştigă această companie, ca profitul să rămână la ei, ca să poată să îl reinvestească. Eu am mai spus acest lucru: în acest moment numerele arată aşa: suntem aproape şi se va depăşi traficul pe care l-am avut înainte de pandemie. (…) Capacitatea actualului terminal este undeva la 24-25 de milioane de călători pe an. Nu am ajuns încă acolo, suntem încă sub 20 de milioane. Asta nu înseamnă că nu trebuie avute în vedere planuri pentru construcţia noului terminal, Terminalului 2 şi investiţii în Terminalul 1 pentru că nu se exclud una pe alta. În acest moment, o parte din acest profit, deci nu bani din altă parte, ci profitul acestei companii. Dacă va rămâne în continuare – şi uite, un apel public către domnul Boloş să ne lase banii pe care îi produce compania să poată să-i reinvestească, astfel încât să crească calitatea serviciilor în aeroport”, a afirmat, miercuri, ministrul Transporturilor, citat de News.ro.
În ceea ce priveşte construcţia noului terminal al Aeroportului ”Henri Coandă”, Sorin Grindeanu a declarat că sursa de finanţare a acestuia se decide politic, viitorul terminal putând fi realizat fie dintr-un împrumut, fie prin parteneriat public-privat.
Planurile CNAB:
