România vrea să reia selecțiile de șefi „corporatiști” la 14-15 companii de stat din Energie, după ce Comisia Europeană a sesizat o serie de persoane numite deși existau incompatibilități și conflicte de interese, arată surse guvernamentale consultate de Economedia.
- Amintim că Economedia a scris în exclusivitate, în iulie, despre un potențial conflict de interese la alegerea șefilor „corporatiști” ai companiilor de stat din Energie, unde anunțurile de recrutare au fost postate la „mica publicitate” sau au existat relații ierarhice sau influențe politice între candidați și membrii comitetului de selecție.
- Numirea de șefi la companii din energie este unul dintre jaloanele care împiedică primirea a 1,1 miliarde euro din PNRR din cererea de plată numărul 3, după cum a scris Economedia AICI.
Toate selecțiile pe care Comisia Europeană le contestă sunt selecții definitive pe Ordonanța guvernanței corporative 109, organizate în mandatul fostului ministru al Energiei Virgil Popescu, au precizat sursele.
„Selecțiile trebuie reluate. Cu siguranță le reluăm pe baza scrisorii Comisiei Europene. Vom avea o actualizare de legislație pe guvernanța corporativă, luna viitoare. Acolo unde Comisia Europeană a constatat că selecția este neconformă se reia procedura. Ne asumăm prin act normativ astfel încât să nu poată fi contestată. Încetează mandatele pentru incompatibilitate. Mandatul nu poate fi peste lege”, au declarat sursele guvernamentale.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Sursele transmit că speră ca numirile noi ar putea fi încheiate rapid, chiar în 2-3 luni.
Anterior, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, declarat că Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene extrem de multe documente, justificând îndeplinirea formalităţilor legale şi respectarea Ordonanţei 109 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, pe proceduri.
„Guvernanţa corporativă este o reformă cheie în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, drept pentru care implică un efort considerabil, o atenţie sporită din partea Comisiei Europene. Noi am discutat pe cererea de plată 3 cu Comisia de luni de zile. Au fost foarte multe întâlniri, şi la Bruxelles, şi online, am făcut multiple drumuri acolo, am transmis extrem de multe documente, mii de pagini şi am justificat îndeplinirea formalităţilor legale şi respectarea Ordonanţei 109 pe proceduri, la Ministerul Energiei”, a spus Burduja la o conferinţă de presă.
El a subliniat că până în prezent au fost în discuţie proceduri din 2022 sau din prima jumătate a anului trecut şi că aceste proceduri au respectat legislaţia din România.
„Menţionez faptul că până acum au fost în discuţie proceduri care au avut loc în 2022 sau în prima parte a anului 2023. Din analiza noastră, nu am identificat probleme de legalitate. Deci aceste proceduri au respectat legislaţia din România. În acelaşi timp, jalonul din PNRR a impus anumite criterii, anumite constrângeri şi noi ne străduim să convingem Comisia Europeană că, dincolo de a respecta legislaţia românească, aceste numiri respectă şi jalonul din PNRR. E o negociere în curs. Vom primi un răspuns de la Comisia Europeană”, a explicat ministrul.
Întrebat dacă România ar putea pierde bani din cauza acestui jalon, el a răspuns că nu poate spune asta până când nu va veni răspunsul Comisiei.
„În acest moment, până nu avem decizia formală a Comisiei Europene, nu pot să spun asta. Ea va veni. După aceea avem şase luni să ne conformăm, sau o perioadă de timp să ne conformăm. Dacă va fi cazul, vom crea un cadru legal pentru reluarea acestor proceduri şi îndeplinirea jalonului”, a adăugat Sebastian Burduja.
