Cantitatea de gaz pe care Ungaria o importă din Rusia crește și mai mult, din 2025, ajungând la 6,7 miliarde de metri cubi, după cum au precizat ministrul de externe al Ungariei Peter Szijarto și un reprezentant al Gazprom, în cadrul unui forum economic din Sankt Petersburg, relatează European Pravda.
Cum, de la 1 ianuarie 2025, tranzitul gazelor rusești prin Ucraina încetează, gazele vor ajunge în Ungaria pe alte rute. Și nu există decât una, cea sudică, cu două bifurcații. Pentru că una dintre bifurcații este prin România, am întrebat reprezentanții Transgaz dacă nu cumva România ar putea beneficia din percepere de tarife de tranzit pe această cantitate suplimentară de gaze.
Din 2025, unica rută prin care gazele rusești mai pot ajunge în Europa este cea turcească – TurkStream. Gazele rusești ajung în Turcia, unde capătă eticheta „certificare Europeană”, apoi intră în Bulgaria, unde apare bifurcația: o parte ajung în România, pentru a lua, drumul Ungariei, parte pot rămâne aici, altă parte poate ajunge în Republica Moldova. O altă parte ajunge în Serbia, de unde pot curge în jos, spre sudul Europei, sau pot ajunge tot în Ungaria.
Cantitățile suplimentare pe care le va importa Ungaria, din 2025, sunt direcționate pe ruta sârbă, nimic nu va trece pe la noi, spune, pentru Economedia.ro, Ion Sterian, directorul Transgaz. Noi rămânem cu aceleași cantități ca în 2024, adică 2,6 miliarde de metri cubi anual – 7,2 milioane de metri cubi pe zi, capacitatea maximă a gazoductului Arad-Szeged, care face legătura din România și Ungaria. Cele mai mari cantități pe care le aduc ungurii vor veni, așadar, prin Bulgaria și Serbia. „Noi suntem la capacitate maximă. Către Ungaria e capacitate de 7,2 milioane metri cubi în fiecare zi și e rezervată pe tot anul. Când a fost licitație, a fost suprascriere, s-au bătut pe capacitate”, a spus Sterian.
Către Ungaria nu putem tranzita mai mult gaz, în prezent. Există un proiect al României și Ungariei de a crește capacitatea Arad-Szeged de la 2,6 miliarde metri cubi la aproape 4 miliarde metri cubi, iar acesta ar putea beneficia și de finanțare europeană, dar deocamdată nu este nimic contractat.
Capacitatea noastră de import, via Bulgaria, este foarte mare. Teoretic, prin gazoductele Isaccea – Negru Vodă și Giurgiu – Ruse putem aduce peste opt miliarde de metri cubi anual. Însă aceasta este doar o cantitate teoretică. Nu putem aduce astfel de cantități pentru că, mai intâi, trebuie ca bulgarii să mărească capacitatea conductelor lor de tranzit ce aduca gaze din Turcia și din Grecia (terminalele de GNL de la Mediterana).
În prezent, România tranzitează gaze doar către Ungaria. Ocazional, cantități cu destinația finală Ucraina sau Republica Moldova mai trec pe la noi. La iarnă, în mod obișnuit, vom importa la rândul nostru gaze prin Bulgaria, care pot fi de origine rusească turcă, azeră sau GNL din Grecia. Depozitele noastre de gaze sunt pline, așa că producția internă curentă, extracția din depozite, accesul la gazul de import, coroborate cu un consuml industrial extrem de redus, ar trebui să nu aducă probleme cu aprovizionarea, la iarnă.