Ungaria își crește importurile de gaz rusesc, din 2025, dar România nu va beneficia din tranzitul cantităților suplimentare. Capacitatea de export către Ungaria ar trebui crescută

Cantitatea de gaz pe care Ungaria o importă din Rusia crește și mai mult, din 2025, ajungând la 6,7 miliarde de metri cubi, după cum au precizat ministrul de externe al Ungariei Peter Szijarto și un reprezentant al Gazprom, în cadrul unui forum economic din Sankt Petersburg, relatează European Pravda.

Cum, de la 1 ianuarie 2025, tranzitul gazelor rusești prin Ucraina încetează, gazele vor ajunge în Ungaria pe alte rute. Și nu există decât una, cea sudică, cu două bifurcații. Pentru că una dintre bifurcații este prin România, am întrebat reprezentanții Transgaz dacă nu cumva România ar putea beneficia din percepere de tarife de tranzit pe această cantitate suplimentară de gaze.

Din 2025, unica rută prin care gazele rusești mai pot ajunge în Europa este cea turcească – TurkStream. Gazele rusești ajung în Turcia, unde capătă eticheta „certificare Europeană”, apoi intră în Bulgaria, unde apare bifurcația: o parte ajung în România, pentru a lua, drumul Ungariei, parte pot rămâne aici, altă parte poate ajunge în Republica Moldova. O altă parte ajunge în Serbia, de unde pot curge în jos, spre sudul Europei, sau pot ajunge tot în Ungaria.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cantitățile suplimentare  pe care le va importa Ungaria, din 2025, sunt direcționate pe ruta sârbă, nimic nu va trece pe la noi, spune, pentru Economedia.ro, Ion Sterian, directorul Transgaz. Noi rămânem cu aceleași cantități ca în 2024, adică 2,6 miliarde de metri cubi anual – 7,2 milioane de metri cubi pe zi, capacitatea maximă a gazoductului Arad-Szeged, care face legătura din România și Ungaria. Cele mai mari cantități pe care le aduc ungurii vor veni, așadar, prin Bulgaria și Serbia. „Noi suntem la capacitate maximă. Către Ungaria e capacitate de 7,2 milioane metri cubi în fiecare zi și e rezervată pe tot anul. Când a fost licitație, a fost suprascriere, s-au bătut pe capacitate”, a spus Sterian.

Către Ungaria nu putem tranzita mai mult gaz, în prezent. Există un proiect al României și Ungariei de a crește capacitatea Arad-Szeged de la 2,6 miliarde metri cubi la aproape 4 miliarde metri cubi, iar acesta ar putea beneficia și de finanțare europeană, dar deocamdată nu este nimic contractat.

Capacitatea noastră de import, via Bulgaria, este foarte mare. Teoretic, prin gazoductele Isaccea – Negru Vodă și Giurgiu – Ruse putem aduce peste opt miliarde de metri cubi anual. Însă aceasta este doar o cantitate teoretică. Nu putem aduce astfel de cantități pentru că, mai intâi, trebuie ca bulgarii să mărească capacitatea conductelor lor de tranzit ce aduca gaze din Turcia și din Grecia (terminalele de GNL de la Mediterana).

În prezent, România tranzitează gaze doar către Ungaria. Ocazional, cantități cu destinația finală Ucraina sau Republica Moldova mai trec pe la noi. La iarnă, în mod obișnuit, vom importa la rândul nostru gaze prin Bulgaria, care pot fi de origine rusească turcă, azeră sau GNL din Grecia. Depozitele noastre de gaze sunt pline, așa că producția internă curentă, extracția din depozite, accesul la gazul de import, coroborate cu un consuml industrial extrem de redus, ar trebui să nu aducă probleme cu aprovizionarea, la iarnă.