Sănătatea mintală la locul de muncă: Combaterea burnout-ului este pe cale să devină o prioritate legală și în România

Noul Proiect de lege referitor la reglementarea burnout-ului (epuizării profesionale) în România, ce a fost înregistrat de curând la Senat, aduce schimbări semnificative pentru sănătatea mintală a angajaților. Cu toate că în România epuizarea profesională a fost până acum reglementată doar în mod indirect sau implicit, angajatorii au încercat să se alinieze treptat cu realitățile și au luat unele măsuri pentru combaterea acesteia. Printre acestea se numără flexibilitatea programului, posibilitatea de lucru remote și acordarea unui număr de zile de concediu peste minimul legal, potrivit unei opinii semnate de Dan Dascălu – Partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, Sonia Bălănescu – Avocat senior coordonator și Cosmina Mieilă – Avocat colaborator.

În contextul de față, proiectul de lege este binevenit, luând în calcul că subiectul epuizării profesionale a căpătat o incidență din ce în ce mai mare. Totuși, este necesară o analiză riguroasă a tuturor consecințelor pe care le pot avea noile prevederi, astfel încât reglementarea să aibă un impact pozitiv în relațiile de muncă și să nu conducă la dezechilibre de ordin organizațional și financiar.

Sindromul de burnout (epuizare profesională), așa cum a fost definit în proiectul de lege, reprezintă o stare de epuizare fizică și psihică, cauzată de stresul cronic generat de condițiile de muncă. Aceasta se manifestă prin distanțare mentală față de activitatea profesională și scăderea eficienței în îndeplinirea sarcinilor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

De asemenea, nu orice nivel de stres și oboseală intră în categoria epuizării profesionale, deoarece aceste simptome pot să apară temporar, la un nivel scăzut, mediu și chiar ridicat pentru oricare salariat, prin desfășurarea sarcinilor rezonabile de serviciu. Astfel, stresul și epuizarea fizică și mentală reprezintă epuizare profesională doar atât timp cât se manifestă la un nivel de intensitate foarte ridicat, pentru o perioadă îndelungată de timp, ca urmare a unor solicitări nerezonabil de dificile și repetate venite din partea angajatorului.

Metodele identificate

Proiectul de lege propune introducerea unor evaluări periodice ale stării de sănătate mentală a lucrătorilor expuși riscului de epuizare profesională, realizate de medicul de medicina muncii.

Cu toate acestea, criteriile pe baza cărora angajatorul trebuie să stabilească care sunt salariații expuși acestui tip de risc nu sunt clar definite, ceea ce ar putea conduce la eventuale acuzații de discriminare.

În plus, proiectul prevede obligația angajatorului de a organiza anual sesiuni de informare și conștientizare pentru toți lucrătorii, cu privire la semnele și simptomele epuizării profesionale și măsurile de prevenție.

Proiectul de lege prevede că cheltuielile aferente serviciilor de consiliere psihologică pentru epuizare profesională sunt decontate fie de către angajator, fie prin asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Dar, nu este încă clar cine stabilește necesitatea consilierii psihologice ale angajaților și cine suportă aceste cheltuieli. Anume din ce moment ar deveni angajatorul responsabil de plată.

Precizări referitoare la proiectul de lege

Proiectul de lege modifică, printre altele, art. 34 din Legea nr. 346/2002 cu privire la asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, adăugându-se precizarea că pentru epuizarea profesională se poate acorda indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă. Aceasta este suportată în primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din cea de-a 4-a zi, angajatorul poate recupera sumele plătite salariatului de la casele teritoriale de pensii. Această prevedere aduce sarcini financiare suplimentare semnificative pentru angajatori.

Schimbarea locului de muncă și reducerea timpului de lucru

Proiectul de lege prevede că salariatul care, din cauza epuizării profesionale, nu își mai poate desfășura activitatea la locul de muncă anterior poate trece temporar în alt loc de muncă.

De asemenea, salariatul care nu mai poate realiza un program complet de lucru ca urmare a epuizării profesionale ar putea primi o indemnizație pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală. Aceste măsuri pot crea dificultăți în organizarea mediului de lucru al angajatorului și pot conduce la epuizarea profesională a altor salariați, creându-se astfel un cerc vicios.

Impactul financiar și social al măsurilor

Decontarea cheltuielilor de consiliere psihologică și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă ar avea un impact financiar semnificativ atât pentru angajatori, cât și pentru bugetul de stat. Stabilirea unor astfel de obligații legale fără a impune limitări și reguli stricte poate avea un efect dăunător din punct de vedere financiar. În plus, aceste modificări pot conduce la un impact social negativ, generând nemulțumiri atât din partea angajatorilor, cât și a salariaților.

Pe de-o parte, angajatorii ar putea fi nemulțumiți de împovărarea acestora cu obligații suplimentare semnificative, iar, pe de altă parte, atât angajatorii, cât și salariații ar putea fi nemulțumiți de creșterea inevitabilă a taxelor pe care vor trebuie să le plătească pentru a acoperi aceste măsuri pentru combaterea epuizării profesionale.

Aceste nemulțumiri pot duce la proteste sau greve. Se recomandă luarea măsurilor preventive care implică realizarea unui audit privind securitatea și sănătatea în muncă, evaluarea riscurilor și planurile de prevenire și protecție, precum și analizarea impactului financiar.

Totodată, se recomandă negocierea unor polițe de asigurare care să acopere riscurile de epuizare profesională și promovarea bunăstării pe toate nivelurile companiei. Protejarea sănătății mintale a angajaților este necesar manageriată  într-un mod care să evite dezechilibrele organizaționale și financiare