Foto: Pexels
Economia României prinde viteză în 2025, dar creșterea va rămâne sub potențial, arată o analiză a ING Bank România, semnată de economistul-șef al băncii, Valentin Tătaru, și de Ștefan Posea, economist în cadrul băncii.
Poziția fiscală rămâne delicată, riscurile externe sunt prezente, iar Banca Națională a României (BNR) va rămâne prudentă. Investițiile și beneficiile aderării la Schengen oferă unele aspecte pozitive, însă provocările structurale continuă să pună la încercare rezistența țării, arată cei doi.
Economia României continuă să crească, dar se confruntă cu mai multe provocări. Factorii de decizie politică jonglează cu consolidarea fiscală așteptată de mult timp, cu dezechilibrele externe și cu inflația persistentă, ceea ce face ca sarcina lor să semene cu mersul pe frânghie care devine mai precară cu fiecare ciclu electoral. Întrebarea-cheie este dacă România va pune în aplicare politici responsabile pentru sustenabilitate pe termen mediu și lung sau va ceda populismului pe termen scurt. Următoarele câteva luni vor fi cruciale în determinarea traiectoriei țării.
ING estimează că avansul economic se va intensifica marginal, de la 0,9% în 2024 la 1,6% în 2025, în principal pe fondul unor investiții mai puternice și al unei contribuții negative mai reduse a exporturilor nete. Acesta rămâne scenariul de bază la băncii, deși riscurile geopolitice întunecă perspectivele
Deficitul bugetar se va situa la 7,0% din PIB în 2025, cu riscuri de creștere. Renegocierile PNRR sunt un factor-cheie de urmărit. O performanță sub așteptări în ceea ce privește absorbția fondurilor UE ar putea fie să crească deficitul (deoarece unele proiecte de investiții vor trebui finanțate de la bugetul național), fie pur și simplu să ducă la nerealizarea anumitor investiții, notează economiștiii INGG.
“Din punct de vedere mai pozitiv, ar trebui să vedem în curând beneficiile ascensiunii la Schengen, iar modernizarea infrastructurii va începe să se traducă în îmbunătățiri ale productivității. În ceea ce privește deficitul comercial, chiar și cu o creștere moderată a consumului privat, corecțiile vor fi marginale și ar putea fi chiar inexistente în cazul în care planurile ambițioase de investiții prevăzute în bugetul pentru 2025 se vor materializa. Ne așteptăm ca deficitul de cont curent să rămână ridicat și în 2025, deoarece estimăm doar o mică îmbunătățire, de la -8,2% la -7,4% din PIB.”
Ei se așteaptă ca inflația să se situeze la 4,8% la sfârșitul anului 2025 și la o medie de 5,0% pe tot parcursul anului 2025, iar scenariulu de bază este ca BNR să reducă ratele cu 50 de puncte de bază în a doua jumătate a anului, riscurile fiind înclinate către o mai mică relaxare și o mai mare conservare a spațiului de politică în fața riscurilor interne și externe.
În ceea ce privește alegerile prezidențiale din mari, evoluția peisajului politic poate influența direcția țării, se arată în analiza ING. Deciziile luate în lunile următoare vor fi esențiale, orientând traiectoria României pentru o perioadă de timp.
PIB – creștere mult sub potențialul României
Economiștii ING subliniază performanța economică slabă din 2024: creșterea economică s-a situat la 0,9%, cu mult sub rata de creștere potențială a României. Acest lucru nu s-a datorat unei cereri interne slabe – dimpotrivă, atât consumul privat, cât și investițiile au înregistrat performanțe bune (deși acestea din urmă au încetinit brusc spre sfârșitul anului), în timp ce politica fiscală a fost deosebit de permisivă, cu un deficit remarcabil de 8,7%. Ca atare, mai degrabă partea de ofertă a economiei a fost în mare măsură incapabilă să satisfacă aceste cerințe ale cererii.
Atât consumul, cât și investițiile au necesitat importuri, care au sfârșit prin a stimula exporturile partenerilor comerciali ai României, afectând vizibil creșterea PIB-ului și arătând limitele modelului României bazat pe consum.
Fiscal, sunt necesare acțiuni mai decisive
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Perspectivele finanțelor publice și răbdarea piețelor financiare s-au deteriorat constant în 2024, conducând la un deficit de 8,7%. Mai mult, cheltuielile reportate din 2024 s-au reflectat într-un deficit peste așteptări în ianuarie 2025, de 0,6% din PIB.
Un scenariu ideal pentru restabilirea încrederii piețelor financiare rămâne probabil o combinație de colectare mai bună, impozite mai mari și cheltuieli limitate, arată ING.
Dacă ne uităm la evoluția lor în ultimul deceniu – majoritatea veniturilor fiscale (inclusiv cele cheie, precum TVA și impozitul pe venit) au scăzut ca procent din PIB, ceea ce le face candidați mai potriviți pentru majorarea impozitelor, cel puțin în comparație cu contribuțiile sociale, care au crescut ca procent din PIB între timp.
Autoritățile presupun în mod explicit că un deficit de 7,0% este realizabil în condițiile unui control riguros al cheltuielilor și ale unei evoluții normale a veniturilor.
Primul aspect este sub controlul lor, însă cel de-al doilea este mult mai puțin sub control.
2025 va fi primul test real al măsurilor de digitalizare:
– e-Factura și e-Transport (digitalizarea facturilor și monitorizarea transportului de bunuri fiscale de mare valoare) sunt obligatorii de la 1 ianuarie 2025 și, respectiv, 31 martie 2025.
Toate IMM-urile au fost obligate să completeze declarația SAF-T începând cu 1 ianuarie 2025.
– e-VAT urmează să înceapă de la 1 iulie 2025.
Raționamentul acestui calendar de punere în aplicare (uneori amânări) este probabil echilibrul între a nu presa sectorul privat cu toate schimbările simultane și a asigura, în același timp, capacitatea administrativă necesară pentru a procesa astfel de schimbări
Ca atare, este probabil ca în a doua jumătate a anului să se înregistreze creșteri mai vizibile ale colectării veniturilor.
Veniturile fiscale vor înregistra cele mai mari creșteri, dar și veniturile nefiscale vor crește, datorită unor modalități mai eficiente de a identifica neconcordanțele la întreprinderile neconforme și de a aplica sancțiuni.
În ceea ce privește cheltuielile, anul 2025 a început cu stângul, cu o surpriză negativă de 0,6 % din PIB în ceea ce privește deficitul din ianuarie – cheltuielile reluate de anul trecut și, eventual, angajarea unor cheltuieli greu de oprit brusc ar putea însemna că, după primul trimestru, s-ar putea trage concluzii mai optime cu privire la orientarea politicii fiscale.
În ceea ce privește PNRR, este probabil ca negocierile în curs să ducă la mai puține cereri de plată. Un rezultat care se află probabil pe masă ar putea reuni etapele deja atinse din tranșele viitoare și să le reîmpacheteze într-o tranșă care ar fi mai ușor de plătit în acest an.
Deficitul de cont curent s-a deteriorat
În ceea ce privește contul de capital, ING se așteaptă ca fondurile UE destinate proiectelor de infrastructură să continue să stimuleze intrările, în timp ce în ceea ce privește investițiile străine directe, impactul pozitiv al proiectelor de infrastructură unice într-o generație și al aderării la Schengen ar putea fi atenuat temporar de conflictele geopolitice în curs.
În ansamblu, deficitul de cont curent va rămâne ridicat și în 2025, și va ajunge la -7,4% din PIB, de la -8,2% în 2024.
Politica monetară și inflația – reducerea ratelor nu este o prioritate pentru moment
BNR a continuat să mențină politica neschimbată în primele două reuniuni de politică monetară ale anului, urmând decizii de politică similare de la cele două reduceri consecutive din iulie-august 2024. Au fost în joc factori multipli. Situația fiscală, evoluția salariilor și a consumului privat, precum și natura rigidă a inflației au fost principalele considerente interne.
Pe plan extern, deficitul de cont curent al României, o economie americană rezistentă, care menține prudența Rezervei Federale, precum și tensiunile comerciale și geopolitice în creștere au fost factorii-cheie care au stat la baza abordării prudente a BNR în materie de politici, notează cei doi economiști.
Pe frontul inflației, seceta de anul trecut și-a lăsat amprenta asupra inflației alimentare. Între timp, inflația nealimentară a început recent să crească din nou, în principal din cauza factorilor legați de energie. Pe de altă parte, inflația serviciilor și-a continuat decelerarea modestă, dar rămâne relativ ridicată.
În ceea ce privește facturile la energie, se preconizează acum un impact inflaționist mai redus, având în vedere ultimele anunțuri privind extinderea sistemelor de plafonare pentru electricitate și gaze. Între timp, riscurile de creștere a inflației alimentare provin din eliminarea majorării comerciale a produselor alimentare de bază în cursul acestei veri. În general, ne așteptăm ca inflația să se situeze la 4,8% la sfârșitul anului și la o medie de 5,0% pe parcursul anului 2025.
Inflația va înregistra îmbunătățiri limitate în 2025
Economiștii ING se așteaptă în continuare ca factorii de decizie politică să rămână prudenți în ceea ce privește relaxarea viitoare a politicilor. Pentru acest an, ne așteptăm la reduceri ale ratelor de 50bp în a doua jumătate a anului, cu riscuri de creștere. Factorii cheie de urmărit rămân gradul de moderare a creșterii salariale, detaliile unui potențial nou pachet fiscal în cursul acestui an și evoluțiile pieței energiei.
Condițiile necesare pentru noi reduceri ale ratelor și pentru revenirea la tendința anterioară de depreciere controlată a cursului de schimb par să fie destul de aliniate, și anume creșterea încrederii în perspectivele inflației, care rezultă atât din impulsul fiscal și din comportamentul consumului privat, cât și din reducerea incertitudinilor externe.
În ceea ce privește piețele valutare, continuăm să credem că, pe termen scurt, există puțin spațiu de manevră pentru EUR/RON față de nivelurile actuale, deși am devenit recent mai încrezători că factorii de decizie ar putea slăbi ușor controlul asupra monedei în a doua jumătate a anului, în cazul în care o fereastră de oportunitate ar permite acest lucru. Ne menținem estimarea de 5,05 pentru EUR/RON până la sfârșitul anului 2025.
Cu toate acestea, având în vedere toate incertitudinile în joc, considerăm că factorii de decizie politică vor avea nevoie de o convingere și mai puternică în perspectivele lor în comparație cu deciziile anterioare de relaxare a politicilor, ceea ce alimentează riscurile ca atât ratele, cât și cursul de schimb să continue să rămână unde sunt pe parcursul întregului an. În general, considerăm că, chiar dacă unele scenarii ușor negative privind consumul privat și cererea agregată s-ar materializa, atât timp cât persistă incertitudinea fiscală, ștacheta pentru noi reduceri ale ratelor va rămâne ridicată.
